Un studiu a relevat faptul că persoanele care trebuie să suporte intervenții chirurgicale sunt expuse, dacă au fost infectate.

Pacienţii infectaţi cu coronavirus prezintă un risc mai ridicat de mortalitate după o intervenţie chirurgicală, este concluzia unui studiu publicat de echipa de cercetare CovidSurg Collaborative în revista The Lancet.

Cercetătorii de la Spitalul Universitar din Tuebingen care au participat la proiect au spus că intervențiile chirurgicale asupra bolnavilor de coronavirus este foarte riscantă.

Cercetătorii au analizat mai multe date, ce au provenit de la 1.128 de pacienţi din 235 de spitale din 24 de ţări, spitale în special din Europa, dar şi din Africa, Asia şi America de Nord.

Conform cercetării, pacienţii infectaţi cu coronavirus au avut rezultate postoperatorii considerabil mai slabe decât pacienţii care nu au fost infectaţi cu coronavirus.

În general, rata mortalităţii în primele 30 de zile după operaţie a fost de 23,8%. Conform studiului, mortalitatea în rândul pacienţilor cu COVID-19 a fost ridicată la toate subgrupurile, de exemplu intervenţii chirurgicale de urgenţă, chirurgie minoră sau planificată - electivă.

„În mod normal, ne aşteptăm ca rata mortalităţii la pacienţii supuşi unei operaţii chirurgicale elective să fie sub 1 la sută. Cu toate acestea, acest studiu a arătat că rata mortalităţii la pacienţii infectaţi cu coronavirus este considerabil mai mare, chiar şi la procedurile de rutină, a declarat coautorul studiului, Alfred Koenigsrainer, director medical la Spitalul Universitar pentru Chirurgie generală, viscerală şi transplant, conform Agerpres.

Factorii de risc pentru mortalitatea postoperatorie includ vârsta şi sexul, precum şi afecţiuni preexistente grave, precum cancerul, operaţii chirurgicale majore şi operaţii de urgenţă.

De al apariția acestui virus s-a vorbit despre diferite probleme pe care acesta le poate provoca, cele mai semnificative fiind de natură pulmonară.

„Marea majoritate a pacienţilor care trec prin această boală se vor vindeca fără sechele, dar ar putea să rămână un procent mic din aceşti pacienţi care să aibă forme cronice de miocardită care să poată să ducă la insuficienţă cardiacă”, spunea Gabriel Tatu-Chiţoiu, medic primar cardiologie şi medicină internă la Spitalul Floreasca.