Se declară mari patrioţi şi repetă la nesfârşit că şi-au slujit necondiţionat ţara. În acelaşi timp, dacă le scad pensiile, dau aceeaşi patrie în judecată şi se proclamă discriminaţi, cu drepturile încălcate.

Un securist notoriu, un ofiţer sub acoperire, un chestor de poliţie şi un propagandist lider de sindicat au dat în judecată instituţiile care i-au plătit o viaţă. Motivul: le-au fost micşorate pensiile în urma recalculării de anul trecut. Cererile lor urmează a fi analizate de judecători.

"Evenimentul zilei" vă prezintă veniturile lunare a patru exponenţi ai sistemului militarizat din ultimii 20 de ani.

Apel la drepturile omului

Ristea Priboi s-a supărat pe stat şi l-a dat în judecată. Mai exact Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naţionele (MapN) pentru că, în urma recalculării, pensia i-a scăzut cu 800 de lei. Dacă în decembrie 2010 încasa 2.645 de lei, în ianuarie 2011 poştaşul i-a adus la poartă doar 1.863 de lei. De aici şi supărarea pe statul al cărui slujitor devotat a fost zeci de ani.

În motivele chemării în judecată, cel recunoscut de unii ca torţionar de primă mână face apel la jurisprudenţa CEDO şi invocă drepturile omului.

Europeanul Ristea Priboi vrea înapoi vechea pensie, susţinând că i-a fost încălcat dreptul de proprietate şi călcate în picioare drepturile câştigate. Oficial, el a ieşit la pensie în 1999, la 52 de ani, cu un venit brut de 2.640.400 de lei vechi.

Cum a sărăcit Priboi

De atunci, lui Priboi i-a tot crescut renta, până la începutul acestui an, când pensia i s-a diminuat cu 800 de lei, în urma recalculării. Cel mai probabil, s-a constatat că nu a avut vechimea completă.

Cei 1.863 de lei nu reprezintă singurul venit al fostului colonel de Securitate. În legislatura 2000 – 2004, el a fost deputat PSD, de unde mai încasează o pensie de 40% din indemnizaţia de demnitar, indexată adecvat. Adică vreo alte câteva mii bune.

Fost securist, fost adjunct al şefului departamentului din Direcţia de Informaţii Externe (DIE), care se ocupa şi de postul de radio "Europa Liberă", fost consilier al ex-premierului Adrian Năstase, cercetat fără succes în câteva dosare penale, Priboi s-a apucat la bătrâneţe de afaceri cu produse energetice. "Evenimentul zilei" a dezvăluit, în urmă cu un an, că renumitul securist consilia o firmă bulgară ce urma să vândă, către CET Iaşi, cărbune pentru o iarnă, cu un profit de 18 milioane de dolari.

Chestorul nemulţumit

Toma Zaharia a ieşit la pensie în 2005, cu gradul de chestor şef de Poliţie. Pe atunci avea 53 de ani şi o vechime calculată de 46 de ani! "Răsplata" pentru deceniile petrecute în câmpul muncii era de 54 de milioane de lei vechi pe lună.

În timp, renta lui Zaharia a fost indexată, astfel că, în decembrie 2010, generalul în rezervă a primit o pensie netă de 6.086 de lei.

În urma recalculării din vara anului trecut, pensia lui Zaharia a scăzut la 4.847 de lei, motiv suficient pentru a da în judecată Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) pentru a reveni la cuantumul din decembrie 2010.

"Faptele" de arme ale TZ-ului

Supranumit de presă "Generalul Heroină", Toma Zaharia s-a făcut remarcat, în perioada 2000- 2004, din postura de prim-adjunct al miniştrilor de Interne Ioan Rus şi Marian Săniuţă. Cercetat în mai multe dosare penale, de fiecare dată, a scăpat fără a fi trimis în judecată. În 1999, SRI a interceptat activitatea unui grup de traficanţi care făceau afaceri cu precursori, adică substanţe folosite la prepararea heroinei.

Preluată de Brigada de Combatere a Crimei Organizate, ancheta a inclus şi numele Ioanei Toma, soţia chestorului, director la fabrica de medicamente "Sintofarm".

Cercetările au fost întrerupte brusc, ofiţerii care s-au ocupat de caz fiind mutaţi pe la alte secţii. Toma Zaharia a apărut şi în centrul afacerii EADS, în care MAI a încheiat, fără licitaţie, un contract "mamut" cu firma germană EADS, societate care urma să se ocupe de securizarea frontierelor.

1.200 de lei a pierdut chestorul de Poliţie Toma Zaharia în urma recalculării pensiilor

PERFORMANŢĂ

Bordea, securistul cu vechime cât vârsta

Generalul maior Aron Bordea, fost şef al Direcţiei I a Securităţii, este unul dintre cei responsabili de represiunea împotriva fostului disident Vasile Paraschiv, în anii ’70. În 1983 s-a ocupat personal de dosarul publicistului şi disidentului Dorin Tudoran. A ieşit la pensie în februarie 1990, la 61 de ani.

În urma cererii sale, Serviciul Român de Informaţii (SRI) i-a calculat o vechime în muncă de 60 de ani. "Emiterea deciziei de recalculare este pur şi simplu abuzul unui funcţionar care, cu rea - credinţă, a încălcat atribuţiile de serviciu şi a procedat la emiterea unei decizii prin care mi-a fost diminuată pensia de la suma de 4.916 lei la suma de 2.835 de lei", arată notoriul securist, într-un memoriu depus la dosar.

Cu grad de general de brigadă (r), Bordea primea, în 1990, o pensie de 7.697 de lei. După 20 de ani, în septembrie 2010, acelaşi personaj, azi în vârstă de 82 de ani, încasa lunar o pensie netă de 4.109 lei. În urma recalculării a primit, în ianuarie 2010, 2.410 lei.

Bordea supraveghea, din funcţia de adjunct al generalului Iulian Vlad, întreaga activitate a Securităţii. Nici un dosar important nu i-a scăpat, începând cu directivele date subordonaţilor pentru supravegherea Doinei Cornea până la rapoartele despre măsuri întreprinse împotriva unor oameni de cultură. MOTIVAŢIE

Istoricul opresat: Mircea Dogaru Mircea Dogaru este preşedintele Sindicatului cadrelor militare disponibilizate în rezervă şi în retragere. Acuză, în acţiunea depusă la tribunal, "acte de încălcare a dreptului la proprietate şi a egalităţii în drepturi". Face trimitere la pensiile magistraţilor (care nu au fost micşorate), acuzând acte de discriminare. Vechimea în serviciu, ca stagiu de cotizare, i-a fost calculată la 35 de ani.

În noiembrie 2010 primea o pensie netă de 3.257 de lei. În urma recalculării a rămas cu 1.407 lei. Aşa s-ar explica motivul pentru care apare de fiecare dată la televizor când se anunţă mişcări sindicale şi propune planuri de acţiune. Cere demisii în direct şi se plânge necontenit de dictatura lui Băsescu.

Dogaru a absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie din Bucureşti, în anul 1979. Până în 1989 a făcut parte din Consiliul Politic al Armatei, instrument de propagandă al elitei comuniste. Trei ani a lucrat ca istoric militar la Centrul de Studii şi Cercetări şi apoi istoric la Consiliul Politic Superior.

După Revoluţie a activat, o perioadă, în structurile de contrainformaţii militare. Până în 2004, a mai lucrat ca cercetător ştiinţific, la Editura Militară şi în cadrul Direcţiei Siguranţă Militară. Între 2004 şi 2009, Dogaru a fost consilier în Parlamentul României. Citiţi şi:

• Pensionarii militari cu pensii scăzute trebuie să dea bani înapoi