Pe 5 martie s-au împlinit 65 de ani de la moartea lui Stalin. Mult timp, a fost privit de Occident drept un apostol al dreptății și un luptător neobosit pentru libertate. Imaginea sa era prezentă în fiecare ungher al URSS.

Era numit „Părintele Națiunilor”, „Arhitect al comunismului”, „Geniu al umanității”, „Stea călăuzitoare” sau „Grădinar al fericirii umane”. Zilnic era ridicat în slăvi, îi erau dedicate poeme de slavă și cântece în care era evidențiat eroismul său, era subiect de film, de teatru, muză și model în lumea artei, era prezent în poezie și în literatură. Nenumărate statui și portrete cu chipul lui Stalin împodobeau orașele lumii, străzi și bulevarde îi purtau numele. „Stalin și poporul rus, libertate ne-au adus” era o lozincă la modă în România postbelică.

Brașov - Orașul Stalin

În august 1950, presa anunța că mai mulți muncitori brașoveni au cerut Comitetului Central al PMR schimbarea numelui de Brașov în Orașul Stalin :„(...) propunem ca numele orașului Brașov să fie schimbat, dându-i-se numele marelui geniu al omenirii muncitoare, scumpului și iubitului prieten al poporului muncitor din țara noastră, învățătorul și eliberatorul nostru – marele STALIN. (...) Trăiască marele conducător al poporului sovietic, genialul învățător al oamenilor muncii de pretutindeni, tovarășul Stalin!”.

O asemenea vibrantă rugăminte, nu putea fi tratată cu refuz, așa că răspunsul PMR a venit neîntârziat: „Guvernul RPR și CC al PMR au luat hotărârea de a sprijini cererea voastră și de a propune Prezidiului Marii Adunări Naționale a RPR să satisfacă dorința arzătoare a oamenilor muncii din Brașov, dând acestui oraș numele de Orașul Stalin”.

​De ce Brașovul? Probabil pentru că este poziționat în inima României și era atunci un oraș în plin proces de industrializare. Brașovul s-a numit Stalin până în toamna 1960 și pentru ca tacâmul să fie complet, mai multe obiective locale au primit nume în rezonanța directă cu noile vremuri.

Poiana Brașov a devenit Poiana Stalin, strada Lungă s-a numit Mareșal Voroșilov, Calea București era Calea Moscovei, strada Mureșenilor se chema 7 noiembrie, iar strada Michael Weiss devenise Armata Roșie. Piața Sfatului era Piața 23 August, Parcul Central se numea Parcul Prieteniei Româno-Sovietice, iar fabricile Steagul Roșu, Dezrobirea sau Partizanul Roșu completau această colecție de nume proletcultiste.

Numele lui Stalin a fost creionat din brazi pe muntele Tâmpa, iar pe locul unde se află în prezent troița din fața CJ Brașov a fost amplasată o statuie a lui Stalin, realizată de sculptorul Dorio Lazăr. În jur de 12.000 de obiective de pe teritoriul României au purtat de-a lungul vremii numele unor membri ai nomenclaturii comuniste.

Stalin în București

Stalin nu avea cum să lipsească nici din Capitală. Actualul parc Herăstrău a primit numele de „Parcul de Cultură și Odihnă I. V. Stalin”. Herăstrăul se numise inițial Parcul Regele Carol al II-lea și fusese inaugurat în 1936. În 1951, pe locul unde în prezent se află statuia lui Charles de Gaulle, a fost ridicată o impunătoare statuie a lui Stalin. Pentru realizarea ei s-a organizat un concurs la care au luat parte 20 de sculptori.

În fruntea juriului se afla temutul lider comunist Ana Pauker. În cele din urmă, a fost aleasă macheta sculptorului aromân Dimitrie Demu, în vreme ce locul 2, proiectul lui Dario Lazăr, a luat drumul Brașovului. Statuia lui Stalin din Herăstrău a supraviețuit până în 1962 când a fost demolată. Un alt obiectiv care s-a numit Stalin a fost Casa Presei. Ridicată în anii ’50 după chipul și asemănarea Institutului Lomonosov din Moscova, clădirea s-a numit în primii ani „Combinatul Poligrafic Casa Scînteii I.V. Stalin”. Părintele ei a fost arhitectul Horia Maicu.

„Am fost cetățean al Orașului Stalin”

În vara 2017, Muzeul Județean de Istorie Brașov a deschis expoziția „Brașov, Orașul Stalin”. Ideea i-a aparținut directorului Nicolae Pepene care a pus pe picioare în premieră o astfel de expoziție.

„Muzeul trebuie să prezinte identitatea istorică a Brașovului. Oricine îl vizitează trebuie să înțeleagă istoria locală fără să fie nevoie să citească o bibliotecă. Deceniul în care Brașovul s-a numit Orașul Stalin reprezintă o perioadă din istoria noastră, pe care n-o putem uita și nici n-o putem șterge cu buretele”, spune Nicolae Pepene care a adunat mare parte din exponate organizând o caravană care a circulat prin cartierele Brașovului.

„Am colaborat cu mai multe școli din oraș care ne-au pus la dispoziție 150 de copii, cu ajutorul cărora am adunat exponate. Copiii au pătruns peste tot, îndepărtând orice reticență pe care ar fi avut-o oamenii față de noi”, explică Nicolae Pepene.

În cadrul expoziției au fost organizate seminariile „Orașul Stalin pe înțelesul tuturor” sau „Am fost cetățean al Orașului Stalin”, în care seniorii brașoveni și-au povestit copilăria petrecută în Brașovul anilor ‘50. „Cosmonautul Dumitru Prunariu este cel mai cunoscut brașovean născut în Orașul Stalin, pe 27 septembrie 1952”, povestește Nicolae Pepene.

Stalin în lumea largă

Desigur, în lume au fost multe obiective care au fost botezate cu numele lui Stalin. Fie pentru că în țările respective se aflau la conducere regimuri comuniste fidele Moscovei, fie pentru că oamenii erau naivi și credeau în propaganda sovietică din care reieșea că Stalin era un Făt-Frumos călare pe un cal alb care lupta pentru binele tuturor oropsiților. 19 orașe din toată lumea, inclusiv Brașovul, au purtat numele I. V. Stalin.

Cele mai cunoscute sunt Varna, Donețk, Katowice și Dunaujvaros. O gară din Azerbaidjan s-a numit Stalin precum și vârfuri muntoase din Tadjikistan, Bulgaria, Slovacia, China și Canada. În Viena a existat Stalinplatz, în prezent Schwarzenbergplatz, iar în Italia au fost o mulțime de străzi Stalin. În localitățile Colchester și Chatham din Anglia două artere i-au purtat numele la fel ca și o stradă din Amsterdam. Până și în Trinidad Tobago a existat Stalin street.