România are unele dintre cele mai dificil de îndeplinit criterii în privinţa procedurii de înregistrare în scopuri de TVA, comparativ cu cele din alte 12 state membre ale Uniunii Europene, se arată într-un studiu realizat de Deloitte România.
“În România se solicită cele mai multe documente (inclusiv după eliminarea formularului 088). Pe locurile următoare (după Cehia n.r.)se plasează Germania, Cehia şi Slovacia. În nouă state, autorităţile fiscale pot solicita adiţional documente faţă de cele prevăzute, dar nu există o listă similară cu cea din România, solicitările fiind punctuale, de regulă în funcţie de profilul/activitatea societăţii. În patru din 13 state (Estonia, Bulgaria, Italia şi Croaţia), autorităţile fiscale nu solicită alte documente în afară de cele prevăzute de legislaţie”, se arată în documentul citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, procedurile cel mai simplu de parcurs sunt în Olanda, Austria şi Italia.
“Procedura interviului cu autorităţile fiscale, după depunerea cererii de înregistrare, există în trei state (România, Cehia şi Slovacia). În celelalte 10 state, autorităţile fiscale pot face control inopinat la sediul entităţii care a solicitat înregistrarea, dar numai în măsura în care nu pot contacta reprezentaţii acesteia sau au suspiciuni/dovezi că societatea nu există”, menţionează sursa citată.
În unele state, spune Deloitte, Olanda fiind exemplu de bună practică în acest sens, procedura se desfăşoară în paralel cu înregistrarea la Registrul Comerţului care transmite electronic documentele către autorităţile fiscale. Prin urmare, contribuabilii nu trebuie să efectueze un demers separat pentru obţinerea codului de TVA .
“Toate statele aplică un filtru pentru acordarea codului de TVA. Este o procedură binevenită în condiţiile în care TVA este taxa cea mai expusă fraudei. Totuşi, România se remarcă printr-o birocraţie mai mare, probabil şi pentru că abordarea s-a schimbat drastic în 2015, când s-a trecut de la o formalitate (o bifă în formularul de înregistrare fiscală) la o procedură foarte complicată (formularul 088). După cum ştim, de la sfârşitul lui 2015 şi până la jumătatea lui 2016, procedura a generat un blocaj care a afectat multe societăţi”, a declarat Vlad Boeriu, partener Deloitte.
El susţine că deşi de la începutul lui 2017 s-a renunţat la celebrul formular 088, problema de fond nu s-a schimbat decisiv.
“În practică, multe societăţi se confruntă în continuare cu birocraţia care reprezintă o barieră pentru iniţierea şi derularea afacerilor. Însă abordarea mai restrictivă a autorităţilor române ar putea fi explicabilă având în vedere că diferenţa dintre suma potenţială de colectat din TVA şi cea încasată efectiv (gap) este cel mai mare din UE, de aproape 40%. Următorul raport al Comisiei Europene pe acest subiect ne-ar putea arăta în ce măsura a ajutat această procedură la combaterea evaziunii”, a mai spus Boeriu.
Recomandările noastre
