În cadrul unui interviu ce poate servi oricând ca reper generaţiilor, Prof. Ioan-Aurel Pop a vorbit ca un adevărat gardian al valorilor despre cele mai arzătoare probleme ale societăţii româneşti şi ale societăţilor în general.

Președintele Academiei a fost intervievat de Mihai Şomănescu, jurnalist cu o vechime în domeniu de aproape 15 ani, dar şi un pasionat de istorie şi sociologie.

„R3M: Domnule profesor, au trecut mai bine de doi ani de la ultimul nostru dialog jurnalistic.

Eram în apropierea Centenarului Marii Uniri, iar acum ne apropiem de ultimul trimestru al anului 2020.

Care sunt evenimentele petrecute despre care considerați că au marcat societatea noastră românească în acest interval?

LOVITURĂ SUB CENTURĂ. Se pregătește răsturnarea președintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop

IAP: Eu sunt istoric al Evului Mediu și sunt în măsură – conform specialității mele – să vorbesc despre vremuri mai îndepărtate. Societatea noastră a fost marcată de multe evenimente, toate cu rădăcini în trecutul mai apropiat sau mai recent.

Nu ne-am priceput să facem din Centenarul Unirii o sărbătoare autentică, senină și tonică, îndreptată cu privirea spre viitor.

Evocarea gloriei trecutului nu are niciun rost dacă rămâne la nivel festivist, dacă rămâne o simplă lamentare, dacă nu îndeamnă la acțiuni pozitive.

Îi admirăm pe marii oameni care au făurit România Întregită, dar nu facem nimic ca să fim aidoma lor. În anii 2019-2020, nu am reușit să recâștigăm încrederea românilor în principalele instituții ale statului.

Exclusiv. România și chestiunea federalizării. Interviu cu istoricul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române

În țară lucrurile au mers oarecum de la sine, fără nimic spectacular, în spiritul unei rutine de-acum obișnuite, fără perspective clare de schimbare spre bine.

Pandemia a transformat această letargie păguboasă într-o adevărată criză. Pe plan internațional, ne-am ciocnit de o situație-limită, prilejuită de conflictul acut dintre globaliști și naționaliști.

Aceștia din urmă au alunecat înspre exclusivism național și, câteodată, chiar spre xenofobie și șovinism, iar globaliștii s-au lăsat contaminați și, uneori, dominați de neomarxism, anarhism, «progresism», agnosticism, cinism, anticreștinism etc.

Valorile civilizației europene occidentale – expandate pe mai multe continente – sunt, pentru prima oară, după secole, puse sub semnul întrebării, contestate, abuzate și chiar distruse în efigie, adică prin simbolurile lor.

Ce-i lipsește României pentru a sta în rând cu marile popoare ale lumii? Dialog cu Ioan-Aurel Pop

Noi, românii, nu am putut rămâne în afara acestor mari provocări. Ne uităm, în plină stare de alertă sanitară, la o lume care nu mai seamănă cu a noastră, cu societatea umană așezată.

Este o lume nesigură, labilă, fără încredere în valori, în cinste, corectitudine, în cultul muncii, în virtuțile educației.

Am ajuns să credem că vom putea trăi veșnic de-acum încolo în afara socializării directe, naturale și firești, ca niște roboți, ceea ce este foarte grav.

De ce se întâmplă toate aceste lucruri? Este foarte greu de spus!

Scrisoare din prezent adresată membrilor Academiei Române și președintelui Ioan-Aurel Pop

IAP: Ajunseserăm să credem că binele este etern și că noi nu trebuie să mai depunem eforturi pentru perpetuarea acestui bine. Ne-am lăsat amăgiți de iluzii, am pus aparențele înaintea esențelor, formele înaintea fondului, facilitățile înaintea efortului, plăcerea înaintea muncii.

Or, de cel puțin două milenii se știe că «natura nu dă nimic omului fără mare stăruință” (nihil homini natura sine magno labore dat).

Soluția: să revenim la omenie, adică la esența umană, la acele chestiuni simple care ne fac oameni.

R3M: Pentru că vorbim de 2020, nu putem să nu vorbim de Trianon. Sunt mulți aceia care consideră că statul român, prin decidenții lui, parcă a ignorat centenarul semnării acestui tratat, care a consfințit, până la urmă, o mare victorie a poporului român.

Documentul-bijuterie care legitimează România în fața lumii. Interviu cu Ioan-Aurel Pop

Ba chiar Centenarul Trianonului pare că a fost și mai ignorat decât Centenarul Marii Uniri. Unii spun că acest lucru s-a întâmplat pentru că am fi membri ai Uniunii Europene și acest statut nu ne permite să fim patrioți.

Este adevărat? Poate fi statul român mândru de moștenirea înaintașilor în Uniunea Europeană?

IAP: Legat de Centenarul Tratatului de la Trianon, sunt mai multe chestiuni de discutat, mai ales în fața unor confuzii create în spațiul public în ultima vreme.

Hotărârea de unire a Transilvaniei cu România a fost luată de majoritatea locuitorilor provinciei, reprezentați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, prin 1228 de delegați aleși și împuterniciți cu drept de vot deliberativ.

Preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop şi actriţa Maia Morgenstern în debutul noului sezon “Drag de România mea!”

În urma acestui act de la 1 Decembrie 1918, s-a realizat efectiv unirea, administrația românească impunându-se peste tot în teritoriul vizat.

Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, a consfințit în plan internațional unirea realizată de români în 1918, a fixat frontiera cu Ungaria și a rezolvat alte câteva probleme juridice de detaliu.

Prin urmare, ceea ce a înfăptuit poporul român în 1918 a fost recunoscut în plan juridic internațional în 1920.

Recunoașterea juridică internă a Marii Uniri au împlinit-o regele Ferdinand și Parlamentul României, la finele anului 1918 și la începutul anului 1919.

Apărătorul bătrânilor Ioan Aurel Pop a devenit „periculos” pentru GDS. Președintele Academie a apărat și granița României cu URSS. FOTO

Singura țară care a pretins și pretinde că smulgerea Transilvaniei din „corpul Ungariei istorice” s-a produs în 1920 este Ungaria, cea care nu recunoaște de facto decizia democratică de unire, adică Rezoluția Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia.

Unii români – fără un bagaj serios de cunoștințe istorice – cad în această capcană primejdioasă, conform căreia Transilvania ar fi un „dar” făcut României de către marile puteri învingătoare în Primul Război Mondial.

Tratatul de la Trianon are însă importanța lui capitală și se cuvine să fie celebrat mereu în România, fiindcă el dovedește justețea deciziei de unire luate de români.

Cu alte cuvinte, ceea ce a fost drept și necesar pentru poporul român, eliberat de sub asuprirea străină, a fost considerat drept și necesar și de către comunitatea internațională.

La mulți ani, Ioan-Aurel Pop! Interviu memorabil acordat Evenimentului zilei. «Am învățat să fim „generoși” după ce am „supt” din plin ceea ce ne-a convenit din lume»

Patriotismul nu ar trebui să aibă vreo legătură cu poziția noastră de membri ai Uniunii Europene, pentru că iubirea locului nașterii este general valabilă pentru toate popoarele.

Numai iubindu-ne țara noastră vom avea capacitatea și generozitatea de a înțelege și iubi celelalte țări ale Uniunii Europene.

R3M: Să trecem la un subiect foarte arzător și pe care dvs îl cunoașteți foarte bine: școala și învățământul.

Știm că Academia Română a făcut niște propuneri, iar recent a transmis decidenților că procesul de învățare se face cel mai bine după metoda clasică, fără a ignora avantajele tehnologiei.

Exclusiv. Ioan-Aurel Pop atacă dur clasa politică: „Nevolnici, incapabili, inactivi”

Nu numai atât, dar există numeroase studii din străinătate care demonstrează că procesul educațional nu se îmbunătățește prin digitalizarea sa completă.

Și totuși, decidenții români par să țină morțiș să ducă școala în această zonă. De ce oare se întâmplă asta? De ce nu se ține cont de expertiza Academiei și a studiilor din străinătate pe acest subiect? Care este scopul urmărit?

IAP: Nu cred că decidenții români nu acceptă ideea fundamentală a necesității învățământului clasic, singura formă firească de educație.

Dar, în plină manifestare agresivă a pandemiei, este greu să găseşti soluții optime privind educația. Suntem prinși „între Scila și Caribda”: amenințarea bolii, pe de o parte și perspectiva inculturii și a barbarizării, pe de altă parte.

Noul an școlar „digitalizat”. Academicianul Ioan-Aurel Pop, argumente pro și contra

Calea de mijloc nu este greu de găsit, dar este foarte greu de aplicat. Oricum, noi nu numai că nu suntem pregătiți să facem școală exclusiv în fața computerului, a tabletei sau a telefonului mobil, dar avem convingerea că acest fel de școală generalizată este sortit eșecului, că el nu poate realiza obiectivele de bază ale educației.

Prin urmare, societatea românească ar trebui să-și reunească toate forțele sale intelectuale, pentru a găsi și aplica soluția școlii față în față și a recurge la învățământul online doar temporar și parțial, până la trecerea crizei.

Ideea că ne aflăm în etapa menită să facă din educația digitală unica soluție a școlii românești este greșită și periculoasă. Ea alimentează tendința unora de a susține că cetățenii urmează a fi transformați în simplă masă informă de manevră.

Dincolo de aceasta, este foarte clar că un popor incult și needucat este ușor de amăgit și de manipulat.

Ioan-Aurel Pop, despre cum și-a pierdut România bogățiile în fața străinilor

R3M: Și o ultimă întrebare pe care nu o pot evita: cine credeți că va câștiga alegerile din SUA din acest an și dacă ne puteți spune cu cine ați vota dumneavoastră dacă ați putea.

IAP: Eu nu știu cine va câștiga alegerile din SUA, pentru că nu sunt Mafalda. Cine crede că istoricii pot prevedea viitorul greșește profund.

În cel mai bun caz, unii dintre istorici pot înțelege mai bine prezentul, pe baza experienței trecutului. Eu nu pot vota în SUA, dar aș vota acasă, în Europa, cu dreptatea – dacă aș ști unde s-o găsesc –, cu gloria adevărată a civilizației, cu respectul de sine, cu prețuirea valorilor, contra demolatorilor de statui, a celor care interzic cărți și scriitori, a celor care ard bunuri și jefuiesc magazine, care cred că se poate trăi în societate fără ordine și disciplină.

Aș vota cu cei care mai știu ce este clasicismul greco-latin și iudeo-creștinismul, cu cei care apără credința în Dumnezeu și care nu dau foc catedralelor, cu cei care știu că fără carte nu ai parte, cu cei care înalță case, care sădesc pomi, care-și fac familii și au copii, ca să ducem lumea mai departe”, se arată în interviul pe care îl puteţi citi integral pe r3media.ro.