Editura Evenimentul si Capital

Pe când 2% din PIB și pentru diplomație? Crochiul unei reforme a Aparatului de Externe românesc. Pulsul planetei

Autor: | | 4 Comentarii | 1108 Vizualizari

Trăim vremuri turbulente, cu schimbări majore la nivelul relațiilor internaționale. Și nu e o întâmplare faptul că regăsim această afirmație la toți analiștii, editorialiștii și profesorii de relații internaționale, studii strategice, studii de securitate.

Cum ar putea fi altfel această perioadă de incertitudine când toate referențialele pe care le consideram invariabile ale perioadei post-război rece sunt puse sub semnul întrebării? În vremuri turbulente, într-o lume ce se agită spre conflict, e nevoie de armată serioasă, de componenta de securitate profesionistă, dar și de diplomație vie și substanțiată, bine dotată și care să-și poată face treaba, comunicând constant și oportun evoluțiile în statele unde sunt reprezentanțe.

În toată această complexitate turbulentă, cu manifestări tectonice, cunoașterea a ceea ce se întâmplă în jurul nostru este absolut necesară.

De aceea, și nevoia ca, după ce am întărit serviciile de informații, oferindu-le cadrul de dezvoltare și profesionalizare care le-a făcut extrem de apreciate la nivel mondial, după ce am întărit Apărarea și am redat capabilități și resursele pentru pregătire și forță de acțiune, pentru a reprezenta mai mult decât greutatea strategică a statului Armatei române, mult peste numărul de cetățeni, dimensiunea teritoriului și capacitatea economică, să ne aplecăm și pe dimensiunea dezvoltării instrumentarului, finanțării, profesionalizării și modernizării diplomației românești.

Este absolut crucial să ne îndreptăm și spre diplomație și spre consolidarea politicii externe, pentru a avea cunoaștere, dar și sprijin pentru dezvoltarea economică. Sprijin profesionist. De aceea pledez pentru o formulă de 2% din PIB pentru diplomația românească astăzi, pentru revigorarea ei, reconstrucția ambasadelor acolo unde e nevoie, consolidarea personalului extern și profesionalizarea lui, consolidarea și reforma internă în minister.

Sunt absolut cruciale astăzi, pentru supraviețuirea statului român, e o chestiune de cunoaștere și adaptare în timp real, de valorificare a elementelor de oportunitate și plus valoare. În plus, contractele economice nu le fac nici UE, nici diplomații europeni din statele terțe, nu le urmăresc decât reprezentanții naționali, care pot sprijini interesele românești în statul unde sunt acreditați.

Contractele relevante și avantajele economice de nișă nu se obțin prin reprezentarea multiplă a unui ambasador în nu știu câte capitale, vizitate o dată la 3 luni, ci prin prezență directă, cunoaștere și valorificare a acestor atuuri și oportunități, pas cu pas. Și dacă în țară avem nevoie de campioni naționali, firme mari capabile să investească și să ne reprezinte, în format de multinațională, la nivelul ambasadelor, avem nevoie de reprezentanță economică și comercială profesionistă și de susținere politică penetrantă și cunoascătoare a legislației și problematicii locale.

Situația actuală, motivată politic în forma de soluționare a problemelor coaliției și a celor interne de partid, face ca astăzi, pe aparatul unui minister – și acesta văduvit de resurse umane, cu doar 20% angajați proprii, restul detașați de peste tot(de remarcat totuși cele două valuri de concursuri pentru intrare în MAE anul trecut) – să deservească astăzi, deodată, 4 miniștri. MAE a fost rupt în 4 ca atribuții, după crearea unui Minister al Românilor de Pretutindeni, unei poziții de ministru delegat pentru Afaceri Europene și a unui post de vicepremier pentru Parteneriate strategice.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI