Patronatul Serviciilor de Securitate, replică către ANAF. Statul nu poate să întârzie plățile luni de zile și apoi să acuze un întreg sector de evaziune

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Patronatul Serviciilor de Securitate (PATROSEC), prin vocea președintelui Adrian-Bogdan Moisescu, transmite o poziție fermă cu privire la campania recentă de controale ANAF lansată în sectorul serviciilor de securitate privată și la imaginea publică nejustificat de negativă creată în jurul acestei industrii.

De ce reacționează Patronatul Serviciilor de Securitate

Campania de control desfășurată de ANAF începând cu 23 februarie 2026 a vizat 62 de societăți din sectorul serviciilor de pază și protecție, cu verificări în peste 300 de locații la nivel național.

PATROSEC se poziționează ferm și fără echivoc împotriva oricăror practici de muncă la negru, evaziune fiscală sau concurență neloială. Aceste fenomene afectează în primul rând operatorii corecți. Totuși, modul de prezentare a rezultatelor în spațiul public generează percepția falsă că întregul sector funcționează în afara legii.

Această imagine este nejustificată și dăunătoare atât pentru cei 93.000 de angajați, cât și pentru operatorii de bună-credință. Campaniei îi lipsesc mențiunile despre problemele structurale reale ale pieței, multe dintre ele generate sau agravate chiar de deciziile și practicile instituțiilor statului.

Un sector economic de importanță națională, în cifre

Pentru o corectă perspectivă, industria de securitate privată din România înseamnă:

Cifra de afaceri anuală: Peste 1,3 miliarde euro (aproximativ 6,5 miliarde RON), conform datelor INS pentru codul CAEN 8001.

Forța de muncă: Aproximativ 93.000 de angajați cu contracte individuale de muncă.

Număr de operatori: Peste 2.800 de firme înregistrate, dintre care circa 1.100 sunt active.

Campania ANAF a vizat doar 5,6% din totalul operatorilor activi. Prezentarea repetată a acestor controale, fără date comparative cu alte domenii, afectează pe nedrept credibilitatea celorlalte companii corecte.

„Securitatea privată nu este un serviciu de lux. Este o activitate de interes public, care protejează oameni, bunuri și infrastructuri critice. Nu poate fi furnizată corect, legal și profesionist la prețul cel mai mic din piață. Statul nu poate fi simultan beneficiarul celor mai ieftine servicii de securitate, promotorul unor politici de achiziție care fac imposibilă funcționarea legală a operatorilor, beneficiarul direct al întârzierilor de plată care destabilizează cash-flow-ul companiilor și, în același timp, autoritatea care sancționează efectele unui sistem pe care chiar el l-a construit.”, Moisescu Adrian-Bogdan, Președinte PATROSEC

Ce reiese din comunicatele ANAF și ce nu

Comunicatele publicate descriu, în cazul unui număr limitat de societăți verificate, prejudicii fiscale, ore de muncă nedeclarate și structuri tip firmă-fantomă. PATROSEC ia act de aceste informații în forma lor publică, subliniind că societățile în cauză beneficiază de prezumția de nevinovăție până la deciziile definitive ale instanțelor.

Totuși, patronatul atrage atenția asupra unei confuzii grave de calificare prezente în discursul ANAF:

Subcontractarea nu înseamnă evaziune: ANAF menționează printre practicile suspecte „utilizarea unor forme artificiale de colaborare — subcontractare în lanț”.

Realitatea legală: Subcontractarea serviciilor de securitate este o practică legală, reglementată și necesară. Ea poate genera în mod firesc diferențe între orele facturate către beneficiar și orele înregistrate direct pe statul de plată al operatorului principal, fără ca aceasta să constituie o încălcare a legii.

Contextul structural pe care ANAF îl ignoră

PATROSEC aduce în atenția publică patru anomalii majore din piață, ignorate de autoritățile de control:

1. Licitații publice cu tarife sub costul legal al forței de muncă Conform instrucțiunilor ANAP (2024-2025), tariful minim viabil și legal pentru un post simplu de pază este de 17 — 22 RON/oră/post fără TVA (acoperind salariul minim brut, contribuțiile, sporurile obligatorii de noapte/weekend, echipamentul și o marjă minimă de profit). Pentru posturi specializate, instrucțiunile indică 25 — 40 RON/oră/post fără TVA. Cu toate acestea, numeroase proceduri de achiziție organizate de instituții ale statului alocă bugete maxime situate sub aceste praguri minime legale.

2. Întârzieri sistematice la plată din partea statului Deși termenul legal de plată este de 30 de zile, în practică, întârzierile depășesc în mod uzual 90 de zile, ajungând frecvent la 3-8 luni în sectorul spitalicesc și în administrațiile locale (UAT-uri). Companiile private sunt astfel puse în situația de a finanța din resurse proprii activitatea curentă a instituțiilor publice, suportând integral costurile salariale și taxele agenților din teren înainte de a încasa contravaloarea serviciilor.

Asimetria este totală

Normele ANAP impun furnizorilor să asigure continuitatea serviciului chiar dacă statul nu plătește facturile la timp.

3. Competiția exclusiv pe criteriul „prețului cel mai scăzut”

Politica de atribuire a contractelor exclusiv pe cel mai mic tarif a distrus echilibrul economic al sectorului. Câștigătorul unei licitații este aproape invariabil operatorul cu tariful cel mai mic, indiferent dacă acesta acoperă sau nu costurile legale de muncă.

4. Contracte rigide, fără mecanisme de indexare În ultimii 5 ani, salariul minim a crescut de la 2.550 lei (2021) la 4.325 lei (iulie 2026) — o creștere masivă de 70%. Un contract semnat la limita costurilor în 2021 generează astăzi pierderi garantate pentru orice operator care respectă integral legea, în lipsa unor clauze de indexare automată.

Solicitările concrete ale PATROSEC

Pentru asanarea reală a acestui sector economic strategic, patronatul solicită măsuri urgente din partea autorităților:

Autorităților fiscale și judiciare: Prezentarea echilibrată a rezultatelor controalelor, cu distincția clară între subcontractarea legală și evaziunea fiscală dovedită, renunțându-se la generalizări aduse întregului sector.

Ministerului Muncii și autorităților contractante: Elaborarea unui mecanism obligatoriu de actualizare automată a tarifelor din contracte ori de câte ori intervine o majorare a salariului minim sau a contribuțiilor sociale.

Guvernului României și Ministerului Finanțelor: Alocarea de bugete realiste pentru serviciile de securitate la instituțiile publice, eliminarea arieratelor și respectarea termenului legal de plată de 30 de zile.

Ministerului Afacerilor Interne și ANAP: Revizuirea cadrului contractual standard pentru serviciile de pază (Legea nr. 333/2003) și eliminarea sau reechilibrarea clauzei care obligă furnizorii să asigure continuitatea serviciului în absența plăților la termen.

Beneficiarilor publici și privați: Respectarea termenelor contractuale și renunțarea la impunerea unor tarife incompatibile cu respectarea obligațiilor legale (salariale, fiscale și de protecție a muncii).