Sursa: Arhiva EVZ Potrivit Curții Constituţionale (CCR), modificările adoptate de Parlament la o hotărâre de guvern din 2020 privind starea de alertă adaugă în mod nepermis la textele constituţionale ce reglementează raporturile dintre Guvern şi Parlament şi le încalcă pe cele care privesc controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice.
Miercuri, CCR a publicat motivarea deciziei din 20 octombrie, prin care a admis, cu unanimitate de voturi, o sesizare formulată de 50 de parlamentari - deputaţi neafiliaţi şi membri ai AUR şi PSD, privind neconstituţionalitatea unei hotărâri a Parlamentului prin care s-au adus modificări şi completări HG 394/2020 privind starea de alertă.
Este vorba de Hotărârea Parlamentului României 5/2020 pentru încuviinţarea stării de alertă şi a măsurilor instituite prin Hotărârea Guvernului 394/2020 privind starea de alertă şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
„(...) Curtea a constatat că încuviinţarea şi modificarea realizate de Parlament în privinţa conţinutului normativ al hotărârii Guvernului privind instituirea stării de alertă adaugă în mod nepermis la textele constituţionale ce reglementează raporturile dintre cele două autorităţi publice şi le încalcă pe cele care privesc controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice", se arată în motivarea CCR.
„Un act hibrid fără nicio bază constituţională, creat doar printr-o confuzie de atribuţii"
În opinia CCR, hotărârea adoptată de Parlament este „un act hibrid fără nicio bază constituţională, creat doar printr-o confuzie de atribuţii în privinţa Parlamentului şi a Guvernului".
„Apare astfel configurată prin normele criticate o hotărâre a Guvernului modificată şi completată printr-o hotărâre a Parlamentului, act hibrid fără nicio bază constituţională, creat doar printr-o confuzie de atribuţii în privinţa Parlamentului şi a Guvernului şi ignorarea principiilor care guvernează raporturile dintre aceste autorităţi publice, şi cu un regim juridic incert din perspectiva incidenţei art.126 alin.(6) din Constituţie (paragraful 58), cu consecinţa încălcării prevederilor art.21 şi art.52 din Constituţie, care consacră accesul liber la justiţie şi dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică (paragraful 60)", arată CCR, potrivit Agerpres.
În plus, CCR explică faptul că, în iunie 2020, a dat o altă decizie prin care s-a constatat neconstituţionalitatea unor articole din Legea 55/2020 privind starea de alertă, astfel încât constatarea neconstituţionalităţii actului principal se răsfrânge în mod direct asupra actului secundar, lipsindu-l de efecte juridice.
Recomandările noastre
