Evenimentul Zilei > Actualitate > Parcul Herăstrău va purta numele Regelui Mihai I
Parcul Herăstrău va purta numele Regelui Mihai I

Parcul Herăstrău va purta numele Regelui Mihai I

Cel mai mare parc al Capitalei va fi redenumit, urmând să poarte numele Regelui Mihai I. Propunerea primarului general, Gabriela Firea, a fost adoptată în ședința de ieri a Consiliului General al Municipiului București

Consiliul General a mai votat, la propunerea consilierilor PNL, denumirea segmentului din Șoseaua Kiseleff dintre Piața Presei Libere și Arcul de Triumf în Bulevardul Regele Mihai I al României.

Gabriela Firea a declarat în ședința CGMB că susține ambele proiecte.

„Din respect pentru Majestatea Sa Defunctă și pentru ca numele său să dăinuie în conștiința generațiilor viitoare, propunem Consiliului General să aprobe schimbarea denumirii parcului Herăstrău în Parcul Regele Mihai I. Trebuie menționat că fostul Suveran a fost legat sufletește de acest loc al Bucureștiului, care a purtat o vreme numele tatălui său, Regele Carol al II-lea, iar Palatul Elisabeta, reședința din ultimii ani a Familiei Regale se învecinează cu parcul”, a spus Firea la începutul ședinței.

Amenajat după asanarea unei zone mlăștinoase

Înainte de 1930, zona pe care se află astăzi parcul era o zonă mlăștinoasă care a fost asanată în perioada 1930-1935. Cu această ocazie s-a pus și problema amenajării întregii suprafețe rămase liberă, ținând cont și de faptul că în zona respectivă exista deja Arcul de Triumf. Au fost expropriate câteva zeci de locuințe sărace și o întreprindere industrială, s-au trasat alei pentru a face loc, în mai 1939, celui mai întins spațiu verde la acea vreme din București.

Proiectele pentru acest parc au fost realizate de arhitecții austrieci Ernest Pinard și Franck Rebhun, dar și de românul Octav Doicescu.

Parc creat în timpul domniei lui Carol al-II-lea

La intrarea în Muzeul Satului din București, o placă memorială amintește de marile lucrări hidrotehnice care s-au făcut, sub domnia Majestății Sale Regelui Carol al II-lea al României, pentru crearea Parcului Herăstrău și a întregii zone verzi din nordul Capitalei, între anii 1932-1937, sub conducerea inginerului Nicolae Caranfil.

Textul spune: „Sub domnia Regelui nostru Carol II, Primarii Capitalei fiind Dem Dobrescu, Alexandru Donescu, în anii 1932-1937 s-a făcut asanarea mlaștinelor Colentinei, înfăptuindu-se lacurile Băneasa, Herăstrău, Floreasca, prin mari lucrări la Buftea, precum și derivarea de ape din râul Ialomița la Bilciurești, ca să însănătoșească Capitala Țării și să o înfrumosețeze. Această lucrare a fost făcută de Uzinele Comunale București, Director Gen. fiind ing. Nicolae Caranfil”.

De-a lungul istoriei sale, parcul s-a numit Parcul Național, Parcul Carol al II-lea și Parcul I. V. Stalin. Pe când avea această ultimă denumire, la intrarea în parc s-a aflat o statuie a lui Stalin, ridicată în 1951 și demolată în 1962.

În prezent, pe aproximativ același loc, se află statuia lui Charles de Gaulle.

Cine a fost Pavel Kiseleff

Între 1829 și 1834, generalul Pavel Kiseleff a condus administrația militară rusească a Țării Românești și Moldovei. A contribuit la reorganizarea administrativă a celor două principate și la întocmirea Regulamentelor Organice, care de fapt au fost primele Constituții din istoria Moldovei și Valahiei. Aceste regulamente organice au fost introduse în Țara Romanească în 1831 și în Moldova în 1832. Regulamentul Organic a fost elaborat de un grup de boieri munteni și moldoveni sub autoritatea lui Pavel Kiseleff. Ca ambasador al Rusiei la Paris în perioada 1856-1862, a sprijinit unirea Principatelor Române

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Accesează: