Am mai scris despre tendinţa multor obişnuiţi ai studiourilor TV de-a folosi mai multe cuvinte decât e cazul pentru transmiterea unui mesaj.
Am scris, de asemenea, despre reticenţa unora de-a folosi dicţionarul altfel decât proptindu- l în uşă când bate vântul şi e curent în casă. Greu, pătrăţos şi incomod, acest obiect îşi arată efectele mai ales când nu-l deschizi. În felul acesta, distanţa dintre ignorare şi ignoranţă se comprimă, iar căderea în ridicol e însoţită de o bufnitură dizgraţioasă. Atât vorbele de prisos - agasante prin repetare -, cât şi lufturile semantice au de câtăva vreme un portdrapel semeţ ca amorul propriu al unui gascon.
Din prima categorie face parte o formulă care răvăşeşte peisajul media: „faptul că“. Rar mi-a fost dat să văd o cramponare mai hotărâtă de aceste trei silabe fără conţinut. Iată doar câteva exemple de folosire inutilă: „Antrenorul Ioan Andone le-a spus jucătorilor faptul că îi aşteaptă un meci greu“ (Realitatea TV); „Ministrul sănătăţii a declarat faptul că medicamentele nu se vor scumpi“ (Antena 3); „Liderii de sindicat au subliniat faptul că nu sunt mul- ţumiţi de oferta guvernului“ (TVR 2). Înlăturaţ i „faptul că“ şi veţi vedea că mesajul nu suferă. Dimpotrivă. E însă foarte greu să sădeşti această idee în mintea unor oameni care dau impresia că sunt plătiţi la numărul de cuvinte.
Din a doua categorie se distinge proasta întrebuinţare a expresiei „a avea şanse să“. Aici urmările sunt năprasnice, fiindcă e vorba de o contradicţie internă a mesajului. De pildă, ce să înţeleagă privitorul prieten cu limba română când află, de la Sport.ro, că „Dacă nu va face urgent transferuri, echipa X are mari şanse să retrogradeze“? Nici în domeniul medical nu stăm mai bine, câtă vreme postul Acasă TV ne prezintă drama unui bolnav care, dacă nu e operat de urgenţă, „are şanse să-şi piardă viaţa“. Pe aceeaşi lungime de undă şi scurtime de minte, Prima TV se grăbeşte să anunţe că, din cauza ploilor din Moldova, „există şansa unor noi inundaţii şi chiar alunecări de teren“. Confuzia dintre „şanse“ şi „probabilitate“ prelungeşte rocada bezmetică dintre „datorită“ şi „din cauza“, fără ca vreunul dintre autorii ei să ridice obiectul pătrăţos care propteşte uşa.
Recomandările noastre
