Pacienții cronici, puși pe drumuri pentru o cutie de medicamente. De ce apar periodic crize de aprovizionare în farmacii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Accesul pacienților la medicamente este afectat de lipsa de predictibilitate a sistemului de rambursare, dar și de problemele din organizarea serviciilor medicale. Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), atrage atenția că actuala politică de prețuri și de decontare nu rezolvă dificultățile existente, iar unele medicamente continuă să lipsească periodic din farmacii.

Pacienții cronici, puși pe drumuri pentru o cutie de medicamente. De ce apar periodic crize de aprovizionare în farmacii

Prezent la conferința „Viitorul rambursării medicamentelor în România”, acesta a explicat că problemele nu se limitează la rambursarea tratamentelor, ci implică întregul circuit prin care pacienții ajung să primească medicamentele de care au nevoie.

„Dacă continuăm această politică a medicamentului și a prețului, ne vom întâlni probabil și peste vreo 10 ani și vom avea aceeași discuție, cu același probleme în sistemul de sănătate, pentru că începând de la rambursare mai sunt câteva etape care practic duc la inaccesibilitatea pacienților la medicamente. Știm cu toții că avem perioade de lipsă, de criză, în fiecare lună. Practic lipsesc anumite produse ciclic. Este un întreg lanț pe care ar trebui să-l reglăm, din punctul meu de vedere, ca legislație, pentru a îmbunătăți accesul pacienților la sistemul de sănătate. Eu cred că cheltuielile cu medicamentele cresc pentru că sunt probleme în accesibilitatea serviciilor medicale’, a afirmat Gănescu.

COPAC. Sursa foto: Facebook

Prevenția și diagnosticarea timpurie, soluții pentru reducerea cheltuielilor

Președintele COPAC consideră că întârzierea diagnosticării și a începerii tratamentului conduce la cheltuieli mai mari pentru sistemul de sănătate. Pacienții ajung să aibă nevoie de tratamente și servicii medicale mai costisitoare atunci când afecțiunile sunt descoperite în stadii avansate.

Arunci mâncare și bani. Capcana produselor 2+1

Ce se schimbă la talonul de pensie mov și ce pensionari îl primesc

Din acest motiv, Gănescu susține că investițiile ar trebui orientate mai mult către prevenție, educație pentru sănătate și diagnosticare precoce.

Acesta a criticat politica prin care sunt urmărite prețuri cât mai mici atât la medicamente, cât și la serviciile medicale, în condițiile în care costurile unor proceduri și investigații sunt comparabile cu cele din alte state europene.

„Dăm medicamente și tratăm mai scump. (…) Noi ne furăm căciula: prețul cel mai mic la medicamente, prețul cel mai mic la decontarea serviciilor medicale, prețul cel mai mic la absolut tot, în condițiile în care și în România, ca și în Germania, RMN-ul e același. Intervenția chirurgicală la apendicită - costurile ar trebui să fie la fel. Adică degeaba plătim noi 1.500 lei și în Germania este 3.000 lei că doar noi ne furăm căciula. E doar vina noastră și până nu vom pune transparent pe masă costurile pe fiecare linie, nu vom putea să vedem nici cât ar trebui să investim în acest sistem de sănătate ca să știm cheltuielile’, a susținut președintele COPAC.

Sistemul de rambursare a medicamentelor are nevoie de modificări

Un alt punct important semnalat de Radu Gănescu este lipsa predictibilității în rambursarea medicamentelor. Acesta consideră că mecanismele introduse în urmă cu mai bine de un deceniu trebuie reevaluate, astfel încât să corespundă nevoilor actuale ale pacienților.

În acest sens, el a făcut referire la contractele cost-volum și la posibilitatea adoptării unor modele folosite deja în alte state europene.

„Poate contractul ăsta cost-volum început în 2015-2016 nu știu dacă mai este unul valabil pentru ora actuală. Este un contract început pentru un singur produs acum mai bine de 10 ani și acum este cam ceea ce se întâmplă la nivel de rambursare condiționată. Eu cred că trebuie găsite alte soluții și sunt țări în Europa care au găsit astfel de soluții și cred că și noi putem să le adaptăm. Eventual, doar să modificăm legislația’, a explicat Gănescu.

Pacienții cronici parcurg zeci de kilometri pentru a-și ridica medicamentele

Președintele COPAC a atras atenția și asupra concentrării excesive a serviciilor medicale în spitale, în timp ce medicina de familie, laboratoarele, ambulatoriile și farmaciile au un rol mult prea redus în organizarea sistemului.

Potrivit acestuia, prevenția, monitorizarea și investigațiile periodice ar trebui realizate cât mai aproape de domiciliul pacienților, fără ca spitalele să fie principala opțiune pentru fiecare etapă a tratamentului.

„Noi cheltuim foarte mult în spitale. Noi trimitem toți pacienții în spital. Păcat că medicina de familie, medicina de laborator, farmacia sunt doar o mică părticică din acest sistem de sănătate. Ar trebui să fie cea mai mare parte din acest sistem’, a evidențiat Radu Gănescu.

Exemplul oferit de reprezentantul COPAC

Acesta a oferit exemplul pacienților cu afecțiuni cronice care trebuie să călătorească lunar zeci sau chiar sute de kilometri pentru a ridica medicamentele din spitale, deși o parte dintre aceste activități ar putea fi preluate de medicii de familie și de farmacii.

„În România, la ora actuală, sunt pacienți care fac câte 100 de kilometri lunar să își ia o cutie de medicamente dintr-un spital. Și noi așa decontăm de ani de zile. Vine pacientul ăla de 12 ori pe an să ia 12 cutii. Pierde o zi. Casa plătește spitalizare de zi, investigații, analize, în condițiile în care un medic de familie ar putea monitoriza, i-ar putea prescrie rețeta pe trei luni și i-ar putea recomanda investigațiile în ambulatoriu’, a explicat reprezentantul pacienților.

Centrele de permanență și cele comunitare ar putea reduce presiunea asupra spitalelor

Dezvoltarea centrelor de permanență și a centrelor comunitare reprezintă o altă măsură susținută de președintele COPAC. Aceste structuri ar putea facilita accesul la servicii medicale atât pentru locuitorii din mediul urban, cât și pentru cei din mediul rural.

Gănescu a atras atenția asupra dificultăților întâmpinate de spitale și de serviciile de ambulanță în weekenduri și în zilele de sărbătoare legală, când numărul solicitărilor crește.

În opinia sa, pacienții ar trebui să poată beneficia de îngrijiri și monitorizare în apropierea locuinței, iar spitalele să se concentreze în special asupra cazurilor care necesită intervenții și tratamente complexe.

„Noi dacă nu reușim să tratăm pacientul cât mai aproape de domiciliu, cu serviciile pe care le avem… Și avem. Probabil mai trebuie să îmbunătățim tot ce înseamnă parte de centre de permanență, pe care, din păcate, nu le avem și de aia vedem sâmbăta, duminica și în sărbătorile legale că spitalele bubuie în sus și ambulanțele nu mai fac față. Probabil cu un număr mai mare de centre de permanență și acum și cu centrele comunitare putem să asigurăm servicii și în urban și rural.

Asta înseamnă să schimbăm paradigma. Să nu mai plătim spitalizări de zi anapoda ca să vină pacientul de 12 ori pe an să își ia o cutie de pastile și să le dăm în farmacii, să-i dăm medicului de familie să monitorizeze. Reducem și noi costurile și atunci s-ar putea ca banii pe care îi dăm pe medicamente să-i acoperim cu banii pe care îi scoatem din servicii medicale’, a conchis președintele COPAC.