Documentul negociat de Sarkozy nemulţumeşte părţile implicate şi pe susţinătorii Georgiei.

Rusia şi Georgia au acceptat, marţi seară, planul de pace negociat de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, document care prevede, în esenţă, retragerea forţelor ruse şi georgiene din teritoriile ocupate de la începerea conflictului, relatează AFP.

„Există un text, el este acceptat de Moscova, este acceptat şi aici, în Georgia. Am acordul tuturor protagoniştilor“, a declarat Sarkozy, într-o conferinţă de presă susţinută, la Tbilisi, împreună cu omologul său georgian, Mihail Saakaşvili.

Acest „text-cadru“ va constitui baza unui proiect de rezoluţie a Consiliului de Securitate ONU.

Acordul dintre cele două părţi prevede încetarea ostilităţilor, stoparea definitivă a recurgerii la forţă, asigurarea accesului liber la ajutor umanitar, revenirea forţelor georgiene în propriile cazărmi şi retragerea armatei ruse din poziţiile anterioare declanşării confruntărilor din Osetia de Sud.

Condiţii de la Moscova

Efectivele suplimentare ale armatei ruse desfăşurate în Georgia se vor retrage de pe teritoriul fostei republici sovietice abia după ce trupele georgiene vor reveni în cazărmi, a anunţat şeful diplomaţiei de la Moscova, Serghei Lavrov. „Forţele noastre de menţinere a păcii vor rămâne în Osetia de Sud“, a precizat Lavrov. Un al şaselea punct al documentului cu care Nicolas Sarkozy a plecat de la Moscova prevedea demararea unor tratative internaţionale privind viitorul statut al Osetiei de Sud şi Abhaziei, însă acesta a fost scos din text la insistenţele lui Mihail Saakaşvili. Liderul de la Tbilisi a apreciat că „apartenenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei la Georgia nu va putea fi pusă la îndoială niciodată“.

Preşedinţii Poloniei, Lituaniei, Estoniei şi premierul leton au criticat planul de pace negociat de preşedintele Franţei la Moscova şi Tbilisi. Într-o declaraţie comună dată publicităţii ieri, la Varşovia, cei patru oficiali deplâng faptul că în document nu este menţionat dreptul Georgiei la integritate teritorială şi cer includerea acesteia în Planul de Acţiune pentru Aderarea la NATO (MAP).

EUROPA, EZITANTĂ

Misiune în Georgia

Miniştrii de externe ai UE şi-au exprimat ieri susţinerea pentru o misiune de pace, cu menirea de a superviza acordul de încetare a focului încheiat în Osetia de Sud. Un oficial a anunţat că detaliile exacte privind misiunea vor fi stabilite în luna septembrie, dar ministrul de externe francez, Bernard Kouchner, a subliniat că UE mai are nevoie şi de acordul ONU. Diferenţele de opinie dintre statele UE au fost clar vizibile la reuniunea miniştrilor de externe, inclusiv în privinţa şanselor de reuşită a misiunii. În vreme ce reprezentantul Franţei şi-a exprimat încrederea că Rusia va accepta o prezenţă europeană în regiunea separatistă, şeful diplomaţiei suedeze, Carl Bildt, a apreciat că Moscova nu va fi de acord niciodată cu primirea reprezentanţilor UE în regiunile pe care le are deja sub control. (Adrian Cochino)

SAAKAŞVILI, ÎNVINSUL CAMPANIEI

A jucat şi a pierdut

Operaţiunea georgiană în Osetia de Sud a fost „o gravă eroare“, a apreciat fostul preşedinte al Georgiei, Eduard Şevardnadze, într-un interviu publicat, ieri, de cotidianul german „Bild“, preluat de AFP.

„Georgia nu ar fi trebuit să intervină la Ţinvali atât de slab pregă tită. A fost o mare greşeală“, a declarat Şevardnadze, care a fost ministru de externe al URSS în perioada 1985-1990 şi preşedinte al Georgiei în perioada 1995-2003.

Atitudinea actualului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili a fost criticată marţi şi de persoane din anturajul preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, care a efectuat o misiune de mediere între Moscova şi Tbilisi. „Saakaşvili a comis o nebunie când a bombardat în plină noapte un oraş din Osetia de Sud, iar ruşii au răspuns prin bombardamente“, a afirmat o persoană apropiată lui Sarkozy. Rezultatul a fost că Georgia a fost „atacată, distrusă din propria greşeală“.

Georgienii „au căzut într-o foarte mare capcană. Au crezut că Putin, aflat la Jocurile Olimpice, nu va răspunde. (...) Medvedev şi Putin au avut o reacţie disproporţionată. Saakaşvili e prins în corzi. A jucat şi a pierdut“, a adăugat sursa.

Secretarul de stat american Condoleezza Rice i-a recomandat lui Saakaşvili, în cadrul unei întâlniri private care a avut loc în luna iulie în timpul vizitei acesteia la Tbilisi, să evite un conflict cu Rusia, a relatat „New York Times“. „I-a spus, foarte clar, că trebuie să promită că nu va recurge la forţă“, a declarat, sub protecţia anonimatului, un responsabil american care a însoţit-o pe Rice. Cu toate acestea, în cursul vizitei din iulie, Rice a acuzat Rusia că ar fi la originea problemelor constante din Georgia. „Rusia trebuie să se implice în rezolvarea problemei şi să se abţină să le alimenteze“, a spus aceasta pe 10 iulie. De asemenea, înalţi responsabili americani au declarat pentru publicaţia citată că Saakaşvili nu a informat Washingtonul cu privire la iniţierea operaţiunii militare. Rusia vrea schimbare Acţiunile lui Saakaşvili l-au determinat pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, să declare că Rusia nu mai vede în actualul preşedinte georgian un partener. „Domnul Saakaşvili nu mai poate fi partenerul nostru şi ar fi mai bine să se retragă“, a afirmat, marţi, Lavrov într-o conferinţă de presă cu preşedintele OSCE Alexander Stubb. În acelaşi timp, Serghei Lavrov a criticat deschis Washingtonul şi susţinerea militară acordată de Statele Unite Georgiei, subliniind că Moscova „atrage atenţia de mai mult timp în legătură cu pericolul reprezentat“ de regimul lui Saakaşvili. (Andreea Romanovschi)