Păcăleala anticriză a guvernului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Multe dintre măsurile discutate cu patronii şi sindicatele la începutul anului nu au fost puse în practică nici până în prezent.

Cea mai mare parte dintre măsurile pentru combaterea crizei economice, convenite la începutul anului cu patronii şi cu sindicatele, a rămas o simplă păcăleală. Acestea nu se aplică fie pentru că guvernul nu şi-a făcut treaba, fie din cauză că şi-a făcut-o neprofesionist. În acest fel, miniştrii au spulberat încrederea sindicatelor şi patronatelor, pe care şi-o câştigaseră în ianuarie, în timpul negocierilor măsurilor anticriză.

Mai mult, guvernul s-a grăbit să aplice în special soluţiile pentru a aduce cât mai mulţi bani la buget, cum ar fi creşterea accizei pentru tutun şi alcool sau majorarea contribuţiilor sociale. Iar măsurile menite să-i ajute pe români să depăşească acest an dificil întârzie în mod nejustificat.

Spre exemplu, „neimpozitarea profitului reinvestit începând cu al doilea trimestru din 2009 este o promisiune neonorată a primului-ministru şi a ministrului de finanţe”, ne-a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor.

Românul din spatele melodiei a câștigat Eurovision 2026. Ce spune după succesul din Viena

Oligarhul Rinat Ahmetov își construiește un imperiu în România. E la un pas de a deveni regele energiei

Dacă măsură nu se va aplica acum, „să nu ne mai mirăm atâta că ne ducem în jos pe tobogan”, a adăugat el. Dacă ar fi aplicată asupra profitului din 2009, măsura ar fi aproape inutilă, deoarece majoritatea companiilor nu se aşteaptă la câştiguri pe timp de criză, explică, pentru EVZ, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR). Angajamente neonorate Promisiunile care au ajuns să fie realizate sunt cele sociale, precum medicamente mai ieftine pentru pensionari sau pensia minimă, bani mai mulţi pentru programul „Rabla” şi câteva modificări legislative pentru absorbţia fondurilor europene şi achiziţiile publice.

Cele neonorate însă cuprind prevederi utile pentru ieşirea din criză a firmelor. Bunăoară, Codul fiscal nu a fost rescris şi republicat până la 31 martie, conform promisiunii ministrului finanţelor. Nu a fost elaborată nici legea parteneriatului public-privat, care ar permite firmelor private să construiască şi să întreţină obiective publice pe care statul nu şi le permite, afirmă Cristian Pârvan.

Tăierea unora dintre cele aproape 500 de taxe parafiscale identificate de Finanţe, anunţată luna trecută, nu a fost încă operată. Iar alocarea a 20% din buget pentru proiecte de investiţii rămâne o poveste atâta timp cât nu creează locuri de muncă. Reprezentantul AOAR cere publicarea unei liste de proiecte care se realizează din aceşti bani.

BILANŢ DE 1 APRILIE Strategia anticriză, după trei luni de la începutul anului

TREABĂ FĂCUTĂ PE JUMĂTATE

Somnul executivului naşte proteste

PROHOD. Agricultorii protestatari au adus o cruce pe care scria „ Alianţa PSD-PDL, născută din speranţă, decedată din ignoranţă” (Foto: Agerpres)

Peste 200 de agricultori şi sindicalişti din petrochimie au pichetat, ieri, Palatul Victoria. Ei au ieşit în stradă din cauză că guvernul nu şi-a respectat promisiunea, parafată chiar printr-un protocol, de a acorda o subvenţie de 400 de lei la hectar pentru fermierii care cumpără îngrăşăminte. Ei cer acum să se publice un act normativ prin care agricultorii să fie sprijiniţi în achiziţionarea îngrăşămintelor chimice necesare. „Acest protest este pentru a interveni la guvern, să înţeleagă că programul de criză a fost bun şi ce au promis nu au respectat. (...) Tot ceea ce s-a stabilit atunci cu sindicatele, patronatele şi guvernul a fost o minciună”, a declarat Adrian Cojocaru, vicepre şedintele Cartel Alfa, citat de Mediafax.

Programul de izolare termică a locuinţelor, promovat cu insistenţă de guvernanţi, nu a fost reglementat până la capăt. Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR, spune că „degeaba dă statul 50% pentru aceste proiecte, dacă nu îi obligă pe primari să contribuie cu 30% din valoarea lor”. Intenţia bună s-a împiedicat şi în cazul plăţii datoriilor restante ale statului către companiile private. Deşi banii au fost alocaţi în acest scop, ei nu au ajuns la firme, fiind „blocaţi în pixurile ordonatorilor secundari şi terţiari de credite”, a declarat, recent, ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea.

Fondul de Contragarantare a Creditelor pentru IMM-uri a fost înfiinţat abia la jumătatea lunii martie. În plus, şi activitatea Fondului de Garantare nu are prea multă importanţă, în condiţiile în care băncile nu dau credite sau le oferă la dobânzi enorme.

O altă „scăpare” a guvernului a fost comisă în ordonanţa prin care patronii sunt scutiţi de contribuţiile sociale pe salariile angajaţilor aflaţi în şomaj tehnic. În consecinţă, muncitorii de la ArcelorMittal Galaţi stau în şah cu intrarea în şomaj.