Operele lui Constantin Brâncuși, motiv de dispută între statul român și moștenitori

Operele lui Constantin Brâncuși, motiv de dispută între statul român și moștenitori

Iulian Popescu își dorește deschiderea unei noi acțiuni în instanță pentru a rezolva problema drepturilor de autor asupra operelor lui Constantin Brâncuși.

Operele lui Constantin Brâncuși, din nou în dispută între statul român și moștenitori. Iulian Popescu își dorește deschiderea unei noi acțiuni în instanță pentru a rezolva problema drepturilor de autor asupra operelor lui Constantin Brâncuși.

În acest sens, consilierul premierului Forin Cîțu a declarat că a avut mai multe discuții cu o casă de avocatură și cu specialiști în domeniu.

Drepturile asupra operelor lui Constantin Brâncuși sunt gestionate acum de Visarta, dar, în opinia lui Popescu, societatea a câștigat discutabil, iar drepturile ar fi publice începând cu data de 1 ianuarie 1973.

Ne puteți urmări și pe Google News

Liberalul a mai spus că va sprijini orice demers al autorităților din Gorj pentru imaginea marelui sculptor.

“Este o legendă urbană că nu putem beneficia de imaginea operelor lui Constantin Brâncuși”, a declarat Iulian Popescu. Autorităților locale li s-a reproșat ani de-a rândul că nu sunt capabile să lupte pentru drepturile de autor ale marelui sculptor, iar în parcurile din Târgu Jiu nu există banale suvenire.

Operele lui Constantin Brâncuși nu pot fi utilizate de către statul român

Pe de altă parte Visarta a emis un comunicat de presă în care precizează că statul român nu poate folosi operele lui Constantin Brâncuși, atât timp cât există un moștenitor peste hotare. Operele lui Constantin Brâncuși sunt sub protecție până la finalul anului 2028.

Convenția de la Berna privind protecția dreptului de autor și legislația europeană specifică (Directiva 93/98/CEE) statuează termen de protecție 70 de ani de la data decesului autorului (1 ianuarie a anului următor decesului, respectiv 1 ianuarie 1958) .

Visarta a sprijinit întotdeauna obținerea autorizațiilor de licențiere neexclusivă atât pentru autorități cât și pentru persoanele interesate având în vedere contractul de reciprocitate pe care îl are cu ADAGP Paris (organism de gestiune colectivă care gestionează drepturile moștenitorului marelui Constantin Brâncuși).

Orice utilizare a operelor marelui Constantin Brâncuși necesită acordul moștenitorului. Acesta are dreptul să permită sau nu utilizarea operelor și să stabilească condițiile în care pot fi utilizate operele sau reproducerile acestora. Precizăm că potrivit art 48, alin. 6 din Legea 8/1996, dobândirea proprietății asupra unei opere nu conferă prin ea însăși un drept de utilizare neîngrădit a acesteia (a se avea în vedere inclusiv drepturile morale care sunt imprescriptibile).

Precizăm că drepturile succesorale ale moștenitorului au fost dobândite legal, potrivit legislației franceze (pentru că la data decesului Constantin  Brâncuși era cetățean francez și renunțase la cetățenia română).

Având în vedere subiectul, lansăm autorităților române invitația de a iniția demersuri de clarificare cu privire la situația drepturilor de autor și pentru autori consacrați precum George Enescu (decedat 4 mai 1955, Paris), Eugen Ionesco (decedat 28 martie 1994, Paris) sau Emil Cioran (decedat 20 iunie 1995, Paris), ale căror drepturi sunt gestionate de organisme de gestiune colectivă din Franța și România, a declarat Irina Florescu, președinte Visarta.