„Operațiunea ianuarie". Puțină lume știe asta despre Ceaușescu

„Operațiunea ianuarie". Puțină lume știe asta despre CeaușescuNicolae Ceaușescu. Sursa foto: arhiva EVZ

Înainte de decembrie 1989, ani de-a rândul, în luna ianuarie, o adevărată istorie cuprindea conducerile comuniste ale județelor din România. Toată lumea bună din ierarhia PCR era atunci preocupată pentru "Operațiunea ianuarie ". Fiecare prim-secretar trebuia să pregătească câte un cadou din partea județului pentru Nicolae și Elena Ceaușescu, de zilele lor de naștere.

Era o adevărată întrecere între județe, cel mai apreciat cadou făcut "conducătorilor iubiți" putând chiar să-i propulseze pe primii secretari în elita cadrelor din PCR. De aceea, cadourile pentru cuplul prezidențial erau alese cu mare grijă, iar ideile pentru confecționarea acestora se selecționau pe criterii de maximă exigență.

Fiecare cadou avea o dublură

În județul Alba, printre întreprinderile care erau vizate să participe din plin la "Operațiunea ianuarie " se găseau Fabrica de Porțelan și Fabrica de Covoare. Puțină lume știe că, pentru fiecare cadou, s-au făcut duplicate care erau păstrate de fabricanți, în cazul unor accidente. Obiectele respective puteau fi înlocuite, fără ca " familia conducătoare " să-și poată da seama.

La Alba lulia există un loc care păstrează o parte din urmele acestei religii de tristă amintire, scoasă acum la mezat de neguțătorii de istorie. Fosta Fabrică "Porțelanul" - actualmente SC "Apulum " SA - a participat activ la așa-numita "Operațiune ianuarie" de îndestulare a orgoliului cuplului dictatorial.

Stresul compartimentului de creație

"Operațiunea ianuarie" a debutat în anul 1975 și a fost numită așa deoarece în prima lună a anului Elena și Nicolae Ceaușescu își aniversau zilele de naștere.

Gheorghe Mircescu, unul din puținii oameni implicați în această operațiune și care lucreaa la "Apulum", își amintește de stresul în care se intra înainte cu trei luni de termenul-limită: "Din septembrie-octombrie, tot compartimentul de creație al întreprinderii începea să-și stoarcă creierii ce să mai conceapă pentru soții Ceaușescu. Nici la sărbătorile de iarnă nu eram liniștiți, gândul fiindu-ne tot la blestematele astea de cadouri".

În anul 1986, s-a decis să se ofere dictatorului un coș cu flori de trandafir. Cu toate că a ieșit bine în prima fază, după pictarea lui manuală, la arderea în cuptor, o defecțiune a făcut ca arderea să fie incompletă. Culorile erau pe o jumătate de obiect nearse și, în criză de timp, a trebuit să fie curățat cu acid fluorhidric, foarte toxic, și revopsit.

Deoarece nu mai era timp pentru o nouă ardere, culorile proaspete, neuscate, au fost acoperite cu lac pentru lemn.

Nicolae și Elena Ceaușescu

Nicolae și Elena Ceaușescu. Sursa foto: arhiva EVZ

Fântâna arteziană din fostul CC

Compartimentul de creație trebuia să prezinte conducerii politice a județului mai multe propuneri, care apoi erau evaluate, ultimul cuvânt aparținând primului secretar.

O poveste interesantă, de un comic macabru, are în prim-plan o fântână arteziană, tot din porțelan, înaltă de peste 2 metri, special făcută pentru ziua dictatorului în anul 1982. Gheorghe Mircescu a însoțit atunci echipa care trebuia să monteze fântâna în clădirea fostului Comitet Central.

El povestește că era iarnă, frig, iar camionul care transporta prețioasa încărcătură ajunsese înaintea lor, drept pentru care a trebuit să se apuce imediat de lucru.

"La CC, într-un birou, am început să montăm fântâna. Rebegiți de frig și înfometați, înjuram cu voce tare și ne întrebam dacă nu vine cineva să ne aducă o băutură caldă și mâncare. În mai puțin de zece minute, a venit cineva din personalul de acolo și ne-a oferit cafea și mâncare".

Obiecte de excepție

Tot un obiect de excepție este și candelabrul de porțelan cu diametrul de patru metri, destinat reședinței oficiale a cuplului prezidențial din strada Primăverii.

Nu mai puțin de 12 servicii de masă, cafea, ceai, vin, precum și peste 25 de obiecte decorative cuprinzând 3 candelabre, secreterul, fântâna, hora și vazele au ajuns la dictator din mâinile creatorilor de la "Porțelanul". Din tot acest bâlci al deșertăciunilor au rămas însă și obiecte de o valoare incontestabilă.

Un exemplu edificator este așa-numita "Horă", de fapt un complex de mozaicuri îmbinate în contururile României, pe care mai multe figurine îmbrăcate în costume naționale sunt antrenate într-o horă în jurul unei coloane.

Respectiva creație a primit premiul I la un festival de artă din anul 1990, de la Arles, Franța. Există și obiecte de o valoare artistică cel puțin îndoielnică, cum este cazul mai multor amfore și vaze decorate cu chipul dictatorului, înconjurat de figurile unor domnitori și revoluționari, companie devenită clasică în toate imnurile de slavă.

Spre deosebire de dictator, "academiciana" prefera obiectele de mici dimensiuni. Așa este cazul unui set de toaletă decorat cu păuni, pe a căror coadă, în locul ochilor, au fost încrustate în porțelan bucăți de cristal șlefuit.

Ultimul cadou pentru Ceaușescu

Ultimul cadou oferit cuplului Ceaușescu, în anul 1989, a fost o vază de porțelan alb, pictată manual cu flori de măr.

În ianuarie 1990 , soții Ceaușescu ar fi trebui să primească un platou de mari dimensiuni, cu imagini din municipiul Alba Iulia. "La Revoluție, aveam acest platou pe masa de lucru pentru decorare. L-am privit lung și l-am împins de pe birou, spărgându-se de podea", își aduce aminte Gheorghe Mircescu.