Din cuprinsul articolului
Oltenia sub control austriac (21 iulie 1718-18 septembrie 1739). Au fost 21 ani când Oltenia a trebuit să suporte autoritatea Habsburgilor.
Finalul secolului al XVII-lea aduce în scenă, când războaiele între statele europene erau în plină desfășurare, gândul Habsburgilor de a încerca să limiteze controlat puterea otomanilor.
Oltenia în angrenajul geopolitic european
Strategia Cancelariei Aulice de la Viena coordonată în secolul al XVIII-lea de nume precum Anton Wenzel von Kaunitz, viza îndepărtarea otomanilor din Ungaria. O atenție sporită era la ridicarea unei alte puteri, Rusia Țaristă. Dar oare de ce asta? Pentru că Viena catolică nu putea tolera Moscova (ulterior sub Petru cel Mare, Petersburgul) ortodoxă. Nu doar disputa religioasă era de vină ci faptul că rușii doreau să ajungă la Constantinopol, ceea ce austriecii nu doreau să se întâmple. De aceea, spațiul românesc și cel polonez erau tentante. În Vest, Anglia, Franța, Olanda începuseră dominația teritoriilor de peste Mări făcând o concurență puternică forțelor coloniale decadente Spania, Portugalia, catolice prin excelență.
Oltenia, alături de Banat și Transilvania, Bucovina sub lupa Vienei
În 1699, Pacea de la Karlowitz adusese Transilvania sub control habsburgic, după ce anterior, Ungaria fusese eliberată de otomani. Austriecii aveau Slovenia, Croația, otomanii având Serbia, Bulgaria, Bosnia-Herzegovina și Macedonia, alături de Grecia. În 21 iulie 1718, Banatul și Oltenia, prin Pacea de la Passarowitz deveneau austriece. În 18 septembrie 1739, prin Pacea de la Belgrad, Oltenia revenea la Țara Românească. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, atât la Berlin, Viena cât și la Petersburg apar lideri ambițioși precum Frederic al II-lea Maria Theresia și fiul ei Iosif al II-lea, respectiv Ecaterina a II-a.
Constantin Mavrocordat, artizanul revenirii Olteniei la Țara Românească
Administrația austriacă în Oltenia a lăsat unele urme. A apărut corpul pandurilor, în care s-au infiltrat haiducii. Haiducii jefuiau convoaiele care duceau taxele la Viena. Boierii pământeni s-au acomodat cu guvernatorul austriac I-au tolerat însă pe haiduci și pe panduri. Legenda spune că de Anul Nou 1739, s-au îmbătat atât de rău haiducii la Hanul Hurezi. Ruinele sale se văd azi pe Strada Madona Dudu, nu departe de Piața Elca-Veche.
Pentru că nu s-au înțeles cu garnizoana austriacă asupra repertoriului cântat de lăutari, haiducii care goliseră butii cu vin au luat la bătaie garnizoana care consuma, regulamentar, bere.
A mai fost și un jaf teribil asupra unei trăsuri care transporta impozite aduse inclusiv din Banat și Croația pentru Ardeal și de acolo spre Viena.
Oficial, domnitorul Țării Românești, fanariotul Constantin Mavrocordat pentru medierea arătată între otomani și austrieci, a obținut Oltenia cu titlu personal. De aceea, domnind de mai multe ori timp de 40 ani, la Iași și București, Mavrocordat a trecut drept un reformator și un domn patriot. În iulie 1742, publicase în Mercure de France un proiect constituțional.
