Produsul intern brut al României a avansat, surprinzător, în 2013, cu 3,5%, cel mai mult dintre toate ţările Uniunii Europene. Un prim semnal ar fi că a fost depăşită criza. Totuşi, bunăstarea din statistici nu este resimţită în nivelul de trai.
Creşterea economică de anul trecut a luat prin surprindere chiar şi autorităţile care se aşteptau la un avans de numai 2,8%. Dacă primele nouă luni au fost în linie cu prognozele oficiale, ultimul trimestru a adus un plus de 5,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, modificând semnificativ evoluţia întregului an 2013 şi plasându-l la cea mai mare valoare din 2008.
Recorduri în agricultură şi exporturi
Aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani, agricultura şi exporturile au contribuit decisiv la creştere, în vreme ce investiţiile şi consumul au fost în declin. Agricultura, care contribuie anual cu 6-7% din produsul intern brut (PIB), a adus anul trecut 18,5 miliarde de euro în economie, cel mai bun rezultat din istorie. În octombrie, exporturile de cereale au atins 4,7 miliarde de euro. Datorită agriculturii în principal, dar şi industriei, exporturile au atins un nivel record, de 50 miliarde de euro.
Structura exporturilor dovedeşte însă că factorii conjuncturali, cum ar fi condiţiile meteo care influenţează producţia agricolă sau evoluţia economiilor europene de care România este dependentă, pot influenţa negativ economia, în anii următori. Prin urmare, motoarele de creştere nu dau certitudini că avansul de acum va continua în 2014.
Riscuri pentru industrie
Situaţia este similară şi în industrie. Maşinile şi componentele auto, unde Dacia cu tot lanţul de industrii conexe deţine supremaţia, este cea mai importantă ramură care conduce plutonul exporturilor din industrie. Anul trecut, aproape jumătate din exporturile din industrie au fost maşini, echipamente şi componente auto.
Cu toate acestea, ponderea industriei în formarea produsului intern brut este de numai o treime. Astfel că, de una singură, industria nu poate să tragă toată economia după ea, cu atât mai mult cu cât produsele exportate cu valoare adăugată mare sunt destul de puţine.
Un exemplu, în acest sens, este industria lemnului, care se află în topul exportatorilor cu materii prime brute. La acestea se adaugă şi riscul ca un jucător de talia Renault să-şi regândească strategia globală şi se mute o parte din producţie în ţări cu costuri mai reduse decât noi, cum e Marocul. Consumul intern stagnează Dincolo de riscurile pe care le pot avea pe viitor cele două motoare economice, agricultura şi exporturile, există problemele grave nerezolvate. Cererea internă, însemnând consumul, şi investiţiile stagnează.
În plus, insolvenţele, tot mai numeroase anul trecut, creşterea reală zero a salariilor şi ascensiunea şomajului au descurajat serios consumul. Companiile sunt reticente când fac investiţii şi continuă să-şi restructureze afacerile. Dovadă stă şi şomajul, mai mare în 2013 decât în 2012.
Creşterea economică nu se observă nici în bugetul statului, cel puţin pe partea de încasări, care au fost, în 2013, mai mici decât cele estimate cu aproape 10 miliarde de lei. În schimb, cheltuielile publice s-au inflamat în ultima lună a anului, cu circa 23 miliarde de lei. Aproape jumătate din sumă a fost cheltuită cu bunuri şi servicii, însemnând contracte pentru funcţionarea aparatului administrativ, şi cu salariile.
În acelaşi timp, datoria publică a ajuns în 2013 la 38% din PIB, mai ales din cauza împrumuturilor la care a recurs statul pentru a-şi finanţa cheltuielile. Din păcate, banii nu au fost pentru investiţii publice, care anul trecut au consemnat la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani.
Previziuni pesimiste
Este posibil ca anul 2014 să nu mai aducă o creştere economică de peste 3%. Estimările oficiale o plasează în jurul a 2%. Dar optimismul a revenit şi analiştii speră ca, anul acesta, să se redreseze consumul şi investiţiile. "Creşterea economică solidă de anul trecut maschează o cerere internă slabă, însă consumul va reveni în 2014, având în vedere tendinţa BNR de a susţine cererea", notează o analiză Erste Bank.
Sistemul bancar dă semne de revigorare şi ar putea impulsiona consumul prin reluarea creditării. În plus, băncile nu vor mai resimţi atât de puternic povara creditelor neperformante din trecut, pentru care majoritatea au constituit integral provizioane.
În acelaşi timp, fondurile europene, dacă sunt atinse ţintele anunţate, ar putea aduce sume consistente pentru investiţii. Toate aceste premise stau însă sub semnul întrebării, iar rolul guvernului continuă să fie decisiv. Este vorba atât de politicile publice care ar putea impulsiona consumul, prin măsuri de tăiere a taxelor, şi nu prin paleative de tipul "ElectoRata", cât şi de modul în care alege să cheltuiască banii.
O parte din creşterea economică vine din consumul statului pe datorie
Topul creşterilor economice în UE
România a încheiat anul 2013 cu cea mai mare creştere economică procentuală din Uniunea Europeană în trimestrul al patrulea din 2013, de 1,7% faţă de trimestrul precedent, şi de 5,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, potrivit datelor provizorii publicate de Biroul european de statistică Eurostat. În privinţa creşterii PIB în trimestrul al patrulea al anului 2013 faţă de precedentele trei luni, România este secondată de Cehia, cu un avans de 1,6%. Pe locul al treilea se clasează Lituania (1,2%).
Recomandările noastre
