Cei care l-au iubit pe Gil Dobrica s-au adunat ieri sa-i aduca un omagiu.
Craiovenii care l-au cunoscut pe Gil Dobrica, multi oameni simpli, indragostiti de melodiile cantate de acesta, s-au adunat ieri pe Strada Ecaterina Teodoroiu, la numarul 13, acolo unde se afla trupul neinsufletit al artistului. Cu ochii inlacrimati, toti cei care au tinut sa-i aduca maestrului un ultim omagiu au deplans disparitia lui inainte de vreme: „Gil a plecat prea repede dintre noi”.
Dupa aproape 50 de ani de munca, Gil Dobrica nu avea nici pensie si niciun alt venit sigur, nici casa si nici alte lucruri pe care si le-ar fi putut cumpara un artist atat de apreciat pe cat a fost el. „Zicea mereu ca o duce rau, ca nu are bani, ca sta intr-o camaruta”, spun apropiatii, care ii deplang moartea.
Unii dintre ei s-au invoit pentru o ora de la serviciu doar ca sa-si ia ramas bun. „Poate mai traia, dar nu a vrut sa mearga la niciun spital. Nici nu stiu pentru cine voi pastra toate CD-urile care au ramas in urma lui...”, plange sora lui, Florina Patru, cea care i-a fost aproape in ultimele luni de chin si in casa careia Gil Dobrica s-a stins din viata.
„S-a chinuit mult, saracul de el”
La intrarea in curte s-au adunat coroanele de flori aduse din toate colturile tarii. Una dintre ele era trimisa de Nicole si Ovidiu Tender, prieteni ai artistului doljean. In coltul opus, o alta jerba, trimisa de primarul sectorului 2 Bucuresti, Neculai Ontanu.
In casa, cativa artisti craioveni isi iau ramas bun de la prietenul si fostul lor coleg. Cu greu isi aduna puterile sa spuna cateva cuvinte. Spun ca abia daca il recunosc pe Gil, a carui fata, candva mereu zambitoare, a fost schimonosita de boala.
„Arata extrem de slabit, imi dau seama ca s-a chinuit mult, saracul de el. Stiam de problemele lui de sanatate, dar speram sa aiba puterea sa treaca peste ele”, spune Paul Negoita, artist liber profesionist din Craiova si fost coleg de scena cu Gil Dobrica.
Intr-una din biblioteci stau asezate cateva distinctii obtinute de artist de-a lungul vietii. Una este de la Mangalia, altele de la Bucuresti, Constanta, Sibiu sau Brasov. „A fost iubit in toata tara asta, pentru ca el era insasi buna dispozitie. Din pacate, acum a plecat printre ingeri, dar cu siguranta va canta si pe-acolo, unde o sa fie la fel de iubit”, mai spune Paul Negoita.
Un alt coleg, Nikos Themistocle, lider al trupei Redivivus, isi aduce aminte ca a vorbit ultima oara cu Gil Dobrica in urma cu trei luni. „Ma sunase ca sa-mi spuna ca facuse rost de niste negative la melodii pe care le interpreta. Era fericit ca un copil. Atat de mult a insemnat muzica pentru el! A fost dedicat... poate din aceasta cauza nu s-a casatorit niciodata...”.
Ultimele aparitii
A cantat pentru Traian Basescu
Una dintre putinele satisfactii ale cantaretului era faptul ca si publicul tanar ii cunostea muzica, in pofida faptului ca nu era difuzat si aparea rar la televizor. Abia in ultimii ani, cand presa a relatat despre situatia grea a artistului, Gil Dobrica a inceput sa fie invitat, ocazional, la unele show-uri TV.
De altfel, el nu a fost niciodata unul dintre preferatii realizatorilor de emisiuni. In perioada comunismului, Gil Dobrica abia daca a avut cateva aparitii pe „sticla”, din cauza faptului ca aborda un gen considerat prea occidental, refuzand sa inchine ode conducatorului sau sa interpreteze piese ale unor compozitori romani.
Artistul nu s-a numarat printre cei aflati in gratiile fostului regim comunist, insa a fost tot timpul unul dintre preferatii actualului presedinte. Despre vizitele lui Traian Basescu la Ciresica tot maestrul povestea candva.
Era in iulie 2005, cand presedintele, alaturi de sotie, de fiice si de, pe-atunci, ginerele sau, Bodo, de la Proconsul, a mers la restaurantul preferat din statiunea Neptun, Ciresica, aflat putin mai sus de Casa Scriitorilor.
Au dansat pe muzica lui Gil Dobrica. Maestrul a cantat, dupa ce a trecut pe la mai multe mese, s-a oprit langa familia presedintelui, cantand refrenul cu Bodo.
„Se bucura ca un tanar cand aude muzica, pentru ca, asa am tras eu concluziile... ma intrebam de ce tasneste la dans cu doamna lui. Voiajele nesfarsite, singuratatile incredibile...”, spunea cantaretul. (Raluca Moisa)