China ar putea ocupa Taiwanul, însă costurile unui asemenea război ar fi extrem de mari. O invazie a Armatei Roșii în insulă ar avea drept consecință pierderi foarte mari de vieți omenești, sunt de părere experții militari consultați de CNN. Acestea vor fi de ambele părți, atât din partea Chinei, cât și a apărătorilor taiwanezi. Mai mulți analiști au evaluat posibilele opțiuni militare pe care China le are la dispoziție în cazul în care ar lua decizia de invada Taiwanul.

În prima sa călătorie în Asia, președintele Statelor Unite, Joe Biden, a adresat Beijingului un avertisment cu privire la declanșarea unei invazii în Taiwan. Președintele american a atras atenția că Washingtonul s-a angajat să apere militar Taiwanul în cazul unui atac, iar acest lucru ar trebui să dea de gândit oficialilor de la Beijing.

O analiză CNN, bazată pe opiniile mai multor experți militari arată că o invazie în Taiwan ar fi posibilă. China ar putea ocupa insula, dat fiind că are mai multe trupe, mai multe rachete și mai multe nave în zonă decât armata taiwaneză și eventualii săi susținători din Statele Unite și Japonia. Astfel, dacă Armata Populară de Eliberare își propune să ocupe insula cu orice preț, ar putea să o facă într-o invazie.

Doar că există un avertisment. Costurile în vieți omenești ale unui asemenea război ar fi enorme. Victoria Chinei va fi foarte sângeroasă și va fi plătită atât de Beijing, cât și de adversarii săi.

Experții militari estimează că o invazie a insulei Taiwan ar fi mai periculoasă și mai complexă decât debarcările Aliaților în Franța, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Iar atunci, conform informațiilor oficiale, se estimează că au murit în jur de jumătate de milion de soldați.

În ciuda avantajelor sale numerice în ce privește forțele maritime, aeriene și terestre din regiune, China are destule slăbiciuni care ar forța Beijingul să se gândească foarte bine dacă o astfel de invazie merită costul uman copleșitor. Drept urmare experții militari contactați de CNN au prezentat o serie de scenarii ale unei posibile invazii chineze, cu toate posibilele consecințe.

Războiul naval

China are cea mai mare flotă navală din lume, cu aproximativ 360 de nave de luptă, mai mare decât a Statelor Unite care numără mai puțin de 300 de nave. China are, de asemenea, cea mai avansată flotă comercială din lume, o mare gardă de coastă și, potrivit experților, o miliție maritime. Pe lângă acestea mai sunt bărci de pescuit care colaborează cu armata, ceea ce îi oferă acces la sute de nave suplimentare. Toate acestea ar putea fi folosite pentru a transporta sutele de mii de soldați de care ar avea nevoie în cazul unei invazii amfibie.

Iar aceste trupe ar avea nevoie de cantități masive de provizii, fapt ce necesită alte mijloace de transport navale.

„Pentru ca Beijingul să aibă perspective rezonabile de victorie, APL (Armata Populară de Eliberare) ar trebui să transfere mii de tancuri, tunuri de artilerie, vehicule blindate pentru personal și lansatoare de rachete, împreună cu trupele. Munți de echipamente și lacuri de combustibil ar trebui să traverseze strâmtoarea împreună cu ei”, scria anul trecut Ian Easton, director senior la Project 2049 Institute.

Transportul unei forțe de asemenea dimensiuni peste cele 110 mile (177 de kilometri) ale Strâmtorii Taiwan ar fi o misiune lungă și periculoasă. Navele ar fi ținte sigure pentru apărarea taiwaneză.

„O invazie a Taiwanului de către China, ar reprezenta un masacru pentru marina chineză”, a declarat Phillips O'Brien, profesor de studii strategice la Universitatea St. Andrews din Scoția.

Acest lucru se datorează faptului că Taiwanul și-a făcut provizii de rachete anti-navă terestre ieftine și eficiente, similare cu rachetele Neptune pe care Ucraina le-a folosit pentru a scufunda crucișătorul rus Moskva în Marea Neagră în aprilie.

„Taiwan produce în masă aceste lucruri. Și sunt mici, nu este ca și cum (China) le poate elimina pe toate. O rachetă sol-navă este mai ieftină decât o navă”, a subliniat O'Brien.

Cu toate acestea, China ar putea să decidă că pierderile merită, a subliniat Thomas Shugart, fost căpitan de submarin al Marinei americane, în prezent analist la Center for a New American Security.

„Vor fi sute, dacă nu mii de nave (chinezești) acolo pentru a absorbi acele rachete (taiwaneze)”, a arătat Shugart.

Pe lângă rachete, China s-ar confrunta cu obstacole logistice masive pentru a debarca un număr suficient de soldați. O forță de atac ar trebui să fie mai numeroasă decât apărătorii în proporție de 3 la 1, conform manualelor militare.

„Cu o potențială forță de apărare de 450.000 de taiwanezi astăzi ... China ar avea nevoie de peste 1,2 milioane de soldați (dintr-o forță activă totală de peste 2 milioane) care ar trebui să fie transportați în multe mii de nave”, a scris Howard Ullman, fost ofițer al Marinei SUA și profesor la US Naval War College, într-un eseu din februarie pentru Atlantic Council.

El a estimat că o astfel de operațiune ar dura săptămâni și că, în ciuda puterii maritime, China nu are capacitatea militară de a lansa o invazie amfibie la scară largă a Taiwanului în viitorul previzibil.

Ucigași de portavioane

Unele dintre problemele cu care s-ar confrunta marina chineză în Taiwan ar fi și forța navală americană trimisă să apere insula.

Marina americană consideră că portavioanele și navele sale de asalt amfibiu, dotate cu avioane F-35 și F/A-18, sunt sulița sa în Pacific și ar avea un avantaj numeric în azonă. SUA are în total 11 portavioane, față de cele două ale Chinei. Doar jumătate sunt pregătite de luptă în orice moment și chiar și acestea ar putea fi vulnerabile.

O'Brien și alții subliniază faptul că Armata Populară de Eliberare are peste 2.000 de rachete cu armament convențional, multe dintre ele dezvoltate cu gândul la portavioanele prețuite ale marinei americane.

Deosebit de îngrijorătoare ar fi DF-26 și DF-21D ale Chinei - prezentate de publicația de stat Global Times de la Beijing în 2020. Acestea au fost numite „ucigași de portavioane”, „primele rachete balistice din lume capabile să țintească nave de dimensiuni mari și medii”.

După cum spune O'Brien, „SUA ar face bine să se gândească cu grijă, în orice fel de mediu de război, să trimită grupuri de luptă de portavioane în apropierea Chinei ... Dacă duci un război de la stat la stat, vei sta departe de țărm”.

Pe de altă parte, alți experți sunt mai încrezători în portavioanele americane. Unul dintre aceștia este contraamiralul Jeffery Anderson, comandantul Grupului de atac al portavioanelor 3 al marinei americane. El a declarat recent la CNN că navele sale sunt mai mult decât pregătite să facă față tipului de rachete care a scufundat Moskva.

„Un lucru pe care îl știu despre navele noastre americane este că sunt extrem de rezistente. Nu numai că sunt letale, dar sunt pregătite să supraviețuiască unor atacuri directe”, a spus el.

Războiul aerian

Experții spun că este probabil ca armata Chinei să caute superioritatea aeriană încă de la începutul unui eventual conflict. Directorul Flight Global susține că Beijingul are aproape 1.600 de aeronave de luptă, față de cele mai puțin de 300 ale Taiwanului. SUA au peste 2.700 de avioane de luptă, dar acestea acoperă întreaga lume, în timp ce cele ale Chinei sunt concentrate în regiune.

Într-un război aerian, China va fi învățat, de asemenea, din eșecurile Rusiei în Ucraina. Moscova a avut nevoie de luni de zile pentru a-și asambla forțele terestre, dar nu a reușit „să le înmoaie terenul” cu o campanie de bombardamente. Drept urmare este mai probabil să imite bombardamentele „șoc și spaimă” care au precedat invaziile americane în Irak.

„Sunt sigur că APL învață din ceea ce vede. Puteți citi traducerile din surse deschise ale documentelor lor strategice. Ei au învățat foarte atent din ceea ce am făcut noi în Furtuna din deșert și în Kosovo”, a declarat Shugart.

Dar chiar și în aer China s-ar confrunta cu dificultăți semnificative. Eșecul Rusiei de a prelua rapid controlul asupra cerului în Ucraina a uimit inițial mulți analiști. Unii au pus eșecul pe seama rachetelor antiaeriene ieftine pe care armatele occidentale le-au furnizat Kievului.

Taiwanul are înțelegeri cu Statele Unite pentru a-i furniza rachete antiaeriene Stinger și baterii de apărare antirachetă Patriot. De asemenea, în ultimii trei ani, a investit masiv în propriile instalații de producție de rachete în cadrul unui proiect care, atunci când va fi finalizat, în această vară, va tripla capacitățile sale de producție de rachete.

Pe de altă parte, China ar avea un avantaj față de SUA datorită apropierii sale de Taiwan. Un joc de război recent organizat de Center for a New American Security a concluzionat că un conflict aerian între SUA și China s-ar încheia probabil într-un impas.

Comentând acest rezultat pentru Air Force Magazine, generalul-locotenent S. Clinton Hinote, adjunctul șefului de stat major al Forțelor Aeriene americane pentru strategie, integrare și cerințe, a declarat că, deși SUA erau obișnuite să domine cerul, unii factori nu erau în favoarea lor. China „a investit în avioane și arme moderne pentru a lupta împotriva noastră”, a precizat el.

Forțele americane se vor confrunta, de asemenea, cu „tirania distanței”, dat fiind că cea mai mare parte a forței aeriene americane a operat din Filipine, la aproximativ 800 de kilometri distanță. Jocul de război a simulat că forțele chineze și-au început campania încercând să elimine cele mai apropiate baze americane din Guam și Japonia. Hinote a comparat această mișcare cu atacul Japoniei asupra Pearl Harbor din decembrie 1941, spunând că China ar fi motivată de „de aceleași motive.

„Atacul este conceput pentru a oferi forțelor chineze timpul de care au nevoie pentru a invada și a pune lumea în fața unui fapt împlinit”, a declarat el pentru revistă.

China are un arsenal mare de rachete balistice cu rază scurtă, medie și intermediară de acțiune care pot atinge ținte îndepărtate. Începând cu 2020, armata chineză avea cel puțin 425 de lansatoare de rachete capabile să lovească aceste baze americane, potrivit proiectului China Power de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

Războiul la sol

Chiar și într-un scenariu în care China ar fi dispusă să își asume aceste riscuri și ar reuși să trimită un număr semnificativ de trupe pe uscat, forțele sale s-ar confrunta cu o altă bătălie dificilă. Taiwanul are aproximativ 150.000 de soldați și 2,5 milioane de rezerviști. Iar întreaga sa strategie națională de apărare se bazează pe contracararea unei invazii chineze. Ca și în Ucraina, apărătorii ar avea avantajul terenului propriu și motivația de a-l apăra.

Armata chineză ar trebui să găsească un loc de aterizare decent, în mod ideal, aproape atât de continent, cât și de un oraș strategic, cum ar fi Taipei, cu facilități portuare și aeroportuare în apropiere. Experții au identificat doar 14 plaje care s-ar potrivi, iar Taiwanul știe foarte bine care sunt acestea. Astfel că inginerii săi au petrecut zeci de ani săpând tuneluri și buncăre pentru a le proteja.

Trupele taiwaneze ar fi, de asemenea, relativ proaspete în comparație cu inamicii chinezi, care ar fi epuizați de călătorie și ar trebui să se deplaseze prin noroaiele și munții din vestul insulei, având doar drumuri înguste pentru a-i ajuta, spre Taipei. Trupele chineze ar putea fi parașutate din aer, dar lipsa parașutiștilor în cadrul APL face puțin probabilă această variantă.

O altă problemă pentru trupele chineze ar fi lipsa de experiență pe câmpul de luptă. Ultima dată când APL a fost într-o luptă activă a fost în 1979, când China a purtat un scurt război de frontieră cu Vietnamul.

În acel efort, China „s-a ales într-adevăr cu un nas însângerat, nu a fost o operațiune foarte reușită”, a declarat Bonnie Glaser, director al programului Asia la German Marshall Fund of the United States.

„Armata Chinei de astăzi nu este testată în luptă și ar putea suferi pierderi mari, dacă ar ataca într-adevăr Taiwanul”, a spus Glaser.

Alții experți cred că și trupele testate pe câmpul de luptă s-ar putea lupta greu împotriva unei forțe defensive bine motivate. ei au menținat cazul armatei ruse care s-a împotmolit în Ucraina, în ciuda experienței sale recente de luptă în Siria și Georgia.

Totuși, ca și în cazul celorlalte scenarii, nu doar forțele chineze ar putea fi dezavantajate de lipsa de experiență. Nici trupele din Taiwan nu au fost testate și, în funcție de scenariu, există lacune chiar și în experiența SUA.

Care sunt șansele ca armata Chinei să atace?

Glaser, analistul German Marshall Fund, crede că o invazie chineză a Taiwanului este puțin probabilă.

„Cred că APL nu are încredere deplină în faptul că poate cuceri și controla Taiwanul. Însuși APL vorbește despre unele dintre deficiențele capacității sale. (…) Și, în mod evident, războiul din Ucraina evidențiază unele dintre provocările cu care s-ar putea confrunta China; cu siguranță este mult mai greu să lansezi un război la 160 de kilometri peste o masă de apă decât peste granițele terestre, (cum ar fi cele) dintre Rusia și Ucraina”, a declarat ea.

Analistul German Marshall Fund a menționat că rezistența puternică din Ucraina ar putea da poporului din Taiwan un motiv pentru a lupta pentru pământul lor.

„Având în vedere modul în care Ucraina a demonstrat într-adevăr un moral foarte ridicat și dorința de a-și apăra libertățile ... cred că este posibil ca acest lucru să schimbe calculul nu numai al liderilor militari din China, dar, sperăm, și al lui (liderul chinez) Xi Jinping personal”, a spus ea.

O'Brien, profesorul de la Universitatea St. Andrews, a scris în The Spectator în acest an că orice război pentru Taiwan ar duce la pierderi devastatoare pentru toate părțile. Iar acest lucru ar trebui să îi facă pe liderii celor două țări să fie atenți înainte de a-și angaja trupele.

„Dacă războiul ucrainean ne învață ceva, este că războiul este aproape întotdeauna o alegere pripită. Nu vă subestimați adversarul și nu presupuneți că toate sistemele voastre vor funcționa atât de bine”, a spus el.

Există o altă opțiune pentru China?

Desigur, APL are și alte opțiuni în afară de o invazie în toată regula. Printre acestea se numără ocuparea insulelor periferice din Taiwan sau impunerea unei carantine pe insula principală, au scris anul trecut Robert Blackwill și Philip Zelikow într-un raport pentru Council on Foreign Relations.

Posibilele ținte ale APL ar putea fi Insula Taiping, cel mai îndepărtat avanpost al Taiwanului în Marea Chinei de Sud. De asemenea, micuța insulă Pratas, un mic avanpost aflat la 170 de mile marine (320 de kilometri) la sud-est de Hong Kong, insulele Kinmen și Matsu, mici teritorii aflate la doar câteva mile de coasta Chinei continentale sau Penghu, în Strâmtoarea Taiwan. În timp ce o victorie a Chinei în oricare dintre cele patru locații este aproape asigurată, aceasta ar putea veni cu prețul galvanizării sprijinului pentru Taiwan în restul lumii. S-ar putea întâmpla la fel ca în cazul invaziei Rusiei din Ucraina care a unit Occidentul împotriva acesteia. În aceste condiții, Blackwill și Zelikow au declarat că opțiunea carantinei ar putea fi mai eficientă.

„Într-un scenariu de carantină, guvernul chinez ar prelua efectiv controlul asupra frontierelor aeriene și maritime ale Taiwanului. (…) Guvernul chinez ar conduce efectiv o operațiune de curățare în larg sau în aer pentru a verifica navele și aeronavele care sosesc. Controlorii ar putea apoi să facă valuri cu ceea ce ei consideră a fi trafic nevinovat”, au scris ei.

Orice lucru considerat de natură să escaladeze conflictul, cum ar fi ajutorul militar american pentru Taiwan, ar putea fi blocat sau confiscat ca o încălcare a suveranității chineze, spun ei. Între timp, China ar putea permite guvernului taiwanez să funcționeze în mod normal, cu excepția afacerilor externe. Această opțiune ar avea un avantaj în ochii Chinei. Mingea ar fi în terenul SUA în ceea ce privește utilizarea forței pentru a pune capăt carantinei. Apoi, SUA ar fi cea care ar trebui să se gândească dacă să riște un război care ar putea costa nenumărate vieți.