Social
O fetiță abandonată în maternitate, adoptată de o familie din Sibiu cu cinci copii: Trebuie să vrei să-l vezi pe cel aflat în nevoie
Familia Dușescu. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
O poveste impresionantă de viață vine din Agnita, județul Sibiu, acolo unde o familie numeroasă a decis să deschidă din nou ușa casei și a inimii pentru un copil părăsit la naștere. O fetiță abandonată în Maternitatea din Timișoara a fost adoptată de preotul Rareș Dușescu și soția sa, Iuliana, care cresc deja cinci copii. Preoteasa a alăptat-o pe micuța Anais alături de fiica sa cea mică, iar ceilalți copii au primit-o cu dragoste, ca pe sora lor.
O fetiță abandonată în maternitate, adoptată de o familie din Sibiu cu cinci copii
„În 2024, la începutul primăverii, în Maternitatea din Timișoara a apărut pe lume un ghemotoc cu ochi negri. Din partea mamei nu a avut parte de îmbrățișări, ci doar de abandon și un nume trecut pe brățara de identificare prinsă la mâna nou-născutei: Anais”, se arată într-o relatare a Consiliului Județean Sibiu.
După trei săptămâni, destinul i-a purtat pașii către casa familiei Dușescu din Agnita. În apartamentul lor cu patru camere, situat pe strada Fabricii, râsetele copiilor se aud până în stradă. Vecinii îi cunosc drept „familia preotului cu șase copii”, oameni calzi, care nu s-au ferit niciodată să ofere sprijin celor aflați în nevoie.
De la cinci copii biologici la o inimă deschisă pentru alții
Preoteasa Iuliana Dușescu este mama a cinci copii biologici — Marian (10 ani), Ana (7 ani), Ioan (6 ani), Irina (4 ani) și Daria (2 ani). De-a lungul timpului, familia a îngrijit și alți copii abandonați, printre care o pereche de gemene care au locuit alături de ei până la majorat.
„De ea am aflat că a fost părăsită în spital pe când fiica noastră cea mică, Daria, avea doar șase luni. Cei de la Protecția Copilului ne-au întrebat dacă vrem să o îngrijim”, povestește preoteasa, care a decis să devină și asistent maternal.
„Doar când este sărăcie vezi cu adevărat ajutorul lui Dumnezeu”, adaugă femeia, convinsă că binele se întoarce mereu. „Nu am cerut nimănui nimic, din contră, ajutăm noi când putem. Și, slavă Domnului, putem să ajutăm din puținul nostru, trebuie să vrei să-l vezi pe cel aflat în nevoie”, mai spune aceasta.
Familia Dușescu. Sursă foto: Facebook
Viața simplă a unei familii mari: credință, muncă și bucurii mărunte
Familia își completează veniturile din vânzarea mierii obținute de la cei 30 de stupi pe care îi au în Ghijasa de Sus. Originară din Fieni, județul Dâmbovița, Iuliana a venit la Sibiu pentru a studia Literele, unde și-a cunoscut soțul, pe atunci student la Teologie.
După o perioadă în care a lucrat la un magazin, a devenit mamă cu normă întreagă. „Să ai cinci copii este o binecuvântare, iar când crești și alte suflete abandonate, știi că faci ceea ce trebuie”, spune ea.
În bucătărie, mirosul de supe, sarmale și clătite se împletește cu râsetele copiilor. „Copiii mă ajută la pizza și clătite. Este o bucurie să-i văd cum se sprijină unii pe ceilalți”, povestește femeia. Printre ei se strecoară și Ariel, pisica albă a familiei, care bea apă direct din acvariul celor trei peștișori.
Medalii la taekwon-do și o lecție de iubire
Doi dintre copii, Marian și Ana, practică taekwon-do și au obținut deja medalii de aur, argint și bronz la competițiile organizate la Sibiu. „Nu-mi este greu să-i duc la antrenamente. Copiii au nevoie de sport, de disciplină și spirit de echipă”, spune preotul Rareș Dușescu, care este și „șoferul” familiei atunci când îi duce la activități.
Chiar dacă păstorește o parohie de peste 1.000 de suflete, părintele recunoaște că acasă își simte cu adevărat liniștea. Nu s-a îndurat să o lase pe micuța Anais să fie adoptată de altă familie: „Ne spuneau că o vor pe Anais drept surioara lor, dar să facem ceva să plângă mai puțin”, mărturisește el.
Seara, familia Dușescu se adună în jurul mesei. Copiii își fac temele, mama gătește, iar tatăl o privește pe Anais jucându-se cu pisica Ariel. „Este o normalitate asumată”, spun părinții, convinși că fiecare copil merită iubire, indiferent de numele trecut în certificatul de naștere.
De la etajul patru al blocului din Agnita, vocile celor șase copii se aud vesel în stradă, semn că bucuria și credința pot umple orice casă — chiar și atunci când spațiul e limitat, dar inimile sunt fără margini.
