Justitie
Gelu Voican Voiculescu și-a dat fiica în judecată pentru un conac din Sibiu. Acuzațiile fostului vicepremier din vremea lui Iliescu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru al României și una dintre figurile influente ale începutului anilor ’90, și-a dat în judecată fiica la Tribunalul Sibiu pentru a încerca să recupereze un conac din Apoldu de Sus. În fața instanței, acesta a susținut că transferurile proprietății au fost făcute doar formal, pentru a evita executarea silită în procesele cu RA-APPS. Imobilul a ajuns ulterior la fiica sa, care l-a vândut mai departe fostului director al Direcției Silvice Sibiu, Robert Blaj.
Gelu Voican Voiculescu și-a înstrăinat bunurile pentru a evita executarea
Procesul are legătură cu litigiile dintre Gelu Voican Voiculescu și Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, după ce fostul demnitar a refuzat să achite chiria majorată pentru vila de protocol din cartierul Primăverii.
RA-APPS a obținut în instanță hotărâri prin care politicianul era obligat la plata unor sume de aproximativ 200.000 de euro, reprezentând chirii, penalități și dobânzi. Ulterior, valorile au fost reduse, însă cazul a ajuns la executare silită.
În dosarul nr. 3677/85/2021, Gelu Voican Voiculescu a susținut că, temându-se că va pierde bunurile în urma proceselor, a acceptat să transfere proprietăți către persoane apropiate. Potrivit afirmațiilor sale din instanță, prima tranzacție a vizat conacul din Apoldu de Sus, transferat către Constantin Șerban Raoul, partenerul de atunci al fiicei sale.
Ulterior, imobilul a intrat în posesia Ralucăi Voiculescu, care l-a vândut în anul 2020 familiei lui Robert Blaj pentru suma de 45.000 de euro. Fostul vicepremier a cerut instanței anularea tuturor tranzacțiilor, susținând că acestea au reprezentat o simulare juridică și că nu ar fi primit niciodată sumele prevăzute în acte. El a afirmat că a continuat să locuiască în imobil și că întreaga operațiune ar fi fost organizată de fiica sa pentru a ascunde bunurile de executare.
Familia Blaj și fiica lui Voican Voiculescu au respins acuzațiile
Raluca Voiculescu și ceilalți pârâți au respins acuzațiile formulate de Gelu Voican Voiculescu și au prezentat documente care ar arăta că sumele au fost plătite în numerar. Aceștia au susținut că politicianul prefera tranzacțiile cash deoarece nu avea încredere în sistemul bancar și evita plata comisioanelor.
În cadrul procesului, Gelu Voican Voiculescu nu a oferit un punct de vedere public legat de dosar. Fostul vicepremier a mai avut un litigiu asemănător la București, tot cu fiica sa, privind un alt imobil transferat rudelor.
”Procesele mele personale nu vă interesează. Există o poprire, RA-APPS îmi oprește o jumătate din venituri, asta este… Sunt chestii care mă privesc numai pe mine și nu țin să informez opinia publică asupra lor. În chestiuni de stat, vă stau oricând la dispoziție”, a explicat atunci Gelu Voican Voiculescu.
Justiție. Sursă foto: Pixabay
Gelu Voican Voiculescu a fost trimis în judecată în 2019
Gelu Voican Voiculescu a fost trimis în judecată în 2019, alături de Ion Iliescu, în Dosarul Revoluției, pentru infracțiuni contra umanității. Anterior, pe 13 iunie 2017, el a fost trimis în judecată alături de Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu și Miron Cozma în Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Procesul a fost suspendat în perioada stării de urgență generate de pandemia COVID-19, iar în decembrie 2020 instanța a decis retrimiterea dosarului la Parchet pentru refacerea rechizitoriului.
Fiica lui Gelu Voican Voiculescu a invocat conflicte de familie
În fața judecătorilor, fiica fostului vicepremier a susținut că relațiile dintre ei s-au deteriorat după recăsătorirea acestuia.
„Până la data căsătoriei tatălui său cu actuala nevastă, erau o familie frumoasă şi fericită. Tatăl său are patru copii, cu care a rupt definitiv relațiile în momentul în care s-a căsătorit, pe ascuns, cu o femeie cu 41 de ani mai tânără.
Ulterior acestui moment, a început să le amenințe că le omoară sau că le distruge. Prezenta acţiune în justiție este fundamentată pe dorința actualei neveste de a rămâne cu beneficii de pe urma acestei căsnicii, de a nu mai fi necesar să trăiască din alocații”, au transmis judecătorilor avocații fetei lui Gelu Voican Voiculescu.
Aceasta a contestat și ideea că l-ar fi sfătuit pe tatăl său să își transfere bunurile.
”Faptul că (fiica lui Voiculescu n.r.) i-a prezentat un „plan” în urma căruia ar fi vândut anumite bunuri ulterior finalizării litigiilor sale, sfidează logica. Reclamantul nu explică motivul pentru care ar fi fost necesar un astfel de „plan”, atâta timp cât, la data înstrăinării imobilului, nu avea nicio executare în curs, iar litigiile la care se referă erau în stadiu de judecată. Atâta timp cât nu exista nicio interdicție de înstrăinare, reclamantul nu avea nevoie de planuri, putând dispune liber de bunurile sale”, se precizează în motivare.
Cum a ajuns casa din Apoldu de Sus să fie vândută
În documentele depuse la dosar, fiica lui Gelu Voican Voiculescu a susținut că părinții săi au decis să vândă imobilul din cauza stării avansate de degradare.
„Aceştia i-au comunicat că doreau să achiziționeze un apartament în București, motivând că din cauza vârstei şi a stării precare de sănătate nu se mai puteau ocupa de această casă, care se afla într-o stare avansată de degradare (afectată de mucegai). Imobilul nu era racordat la utilități, iar întreținerea pe timpul iernii se anunța costisitoare.
Precizează că la data respectivă reclamantul avea 77 de ani iar soţia sa suferea de probleme respiratorii, cauzate şi de expunerea la mucegai”, se arată în document. Soția lui Gelu Voican Voiculescu a murit în august 2018, din cauza unor complicații pulmonare.
Gelu Voican Voiculescu ar fi primit 50.000 de lei în numerar
În documentele depuse în instanță se arată că partenerul fiicei sale ar fi acceptat cumpărarea casei după mai multe insistențe.
”În legătură cu imobilul, (prietenul fiicei lui Voican Voiculescu n.r.) inițial nu s-a arătat interesat, însă într-un final, la insistențele lor, a acceptat. El ar fi dorit să recondiționeze imobilul şi să-l transforme într-o pensiune tradițional săsească.
Reclamantul (Voican Voiculescu n.r. ) dorea să părăsească Apoldul de de Sus, fiindcă considera că era prea departe (reclamantul nu avea permis de conducere), că nu mai avea puterea de a se ocupa de imobil, că starea de sănătate a soției sale nu-i permitea să locuiască într-un loc afectat de igrasie şi mucegai şi prefera să locuiască în Bucureşti. (…) Pârâtul nu a avut nicio înțelegere prealabilă cu reclamantul de a-i restitui acestuia imobilul sau de a-i plăti mai mult decât era prevăzut în contractul de vânzare.
Cuprinsul cărții funciare evidenția situaţia juridică a imobilului, neexistând notări a unor acte şi/sau fapte juridice ori sarcini. Nu erau notate litigii sau executări, pârâtul nefiind în măsură de a face verificări suplimentare faţă de situaţia reținută în cartea funciară a imobilului”, se precizează în document.
În motivarea instanței se arată că Gelu Voican Voiculescu ar fi primit 50.000 de lei în numerar la semnarea contractului.
”Diferenţa de preţ a fost încasată de vânzător, conform Declaraţiei autentificată notarial sub nr. 1538/18.09.2017, din care reiese că a primit această sumă, imobilul fiind astfel achitat integral”, se arată în motivare.
Tribunalul Sibiu a respins acțiunea fostului vicepremier
Prin Sentința Civilă nr. 45/2026, Tribunalul Sibiu a respins acțiunea formulată de Gelu Voican Voiculescu. Judecătorii au considerat că nu există probe suficiente care să demonstreze caracterul fictiv al tranzacțiilor și au apreciat că documentele notariale și înscrisurile bancare confirmă realitatea vânzărilor.
Instanța a considerat că familia Blaj are calitatea de cumpărător de bună-credință, deoarece în Cartea Funciară nu apăreau litigii sau sarcini la momentul achiziției. Magistrații au invocat și principiul „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, potrivit căruia nimeni nu poate invoca propria culpă pentru a obține protecția instanței.
Judecătorii au arătat astfel că recunoașterea unei tentative de evitare a creditorilor nu poate produce efecte împotriva unor terți considerați de bună-credință. Decizia Tribunalului Sibiu nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile.
