Odată cu anunțul Agenției Spațiale (ESA), perspectivele pentru o bază europeană pe Lună au făcut un important pas înainte. ESA a angajat fabricantul de rachete Ariane Group în scopul de a elabora planuri pentru o bază lunară ce ar putea fi folosită pentru a extrage materiale de pe suprafața lunară. În primă instanță, regolit. Apoi exploatarea altor resurse.

Regolitul este un mineral care permite extragerea apei și oxigenului, ceea ce va facilita prezența umană independentăpe Lună, dar și producerea carburantului necesar unor călătorii spațiale mai îndepărtate, a explicat ESA.

Pe termen lung, resursele spațiale ar putea fi utilizate chiar pe Pământ. Utilizarea resurselor spațiale ar putea fi cheia unei explorări lunare durabile iar acest studiu face parte din planul global al ESA care urmărește să facă din Europa un partener de explorare mondială în cursul viitorului deceniu.

„Întrucât ESA și alte agenții se pregătesc să trimită oamenii înapoi pe Lună, de această dată tehnologiile care utilizează materiale disponibile în spațiu sunt considerate esențiale pentru durabilitate și ca o piatră de temelie în aventura umanității pe Marte și mai departe în sistemul solar”, a comunicat ESA.

 

Moon Village, minerit, oameni, roboți, turism

O instalație, care va purta numele „Luna”, aflată în construcție la centrul pentru astronauți al ESA din Köln, va servi drept mediu asemănător celui lunar. Aici oamenii de știință vor simula un sol și un habitat bazate pe sisteme care vor putea, la rândul lor, într-o zi, să servească drept suportul unei veritabile baze pe Lună. Cercetătorii vor crea un substitut de praf lunar pornind de la pudră vulcanică, iar habitatul lunar, denumit FlexHab, va deveni operațional până la sfârșitul anului. Odată finalizat, astronauții vor locui și vor munci în acest spațiu, deocamdată puțin mai mare decât un container.

Luna, haltă spațială

ESA consideră energia solară drept mijlocul cel mai durabil în alimentarea operațiunilor sale pe Lună. În timpul zilei lunare, energia soarelui va fi utilizată direct, prin panouri fotovoltaice, dar va servi și la separarea apei în hidrogen și oxigen, a indicat ESA. „Cele două elemente vor fi apoi stocate separat, înainte de a fi recombinate într-o pilă cu combustibil, în vederea utilizării lor în timpul nopților lunare care vor dura două săptămâni”, a explicat agenția. „Viitorul călătoriilor spațiale necesită o nouă viziune”, a declarat directorul ESA, Jan Woerner. Partizan al misiunior lunare, Woerner, susține din 2015 proiectele unui „sat lunar”, o bază permanentă locuită pe Lună. Unul din proiecte este folosirea tot a faimosului regolit pentru a imprima în 3D structuri locuibile. Baza va servi pentru exploatarea Lunii de către oameni și roboți, va fi ca o „haltă” pentru vehicule spațiale și va deveni un soi de „Moon Village” de exploatare minieră și chiar de turism.

 

Brexit spațial de Rusia, SUA și China

Anunțul ESA este înainte de toate un progres incontestabil în ambițiile spațiale ale Europei. Până în prezent, vechiul continent era frecvent redus la rolul de partener al misiunilor altor state, în principal Rusia și SUA. Misiunea lunară anunțată de ESA și Ariane Group va pune capăt acestei dependențe, în special de lansatoarele (Proton) și de modulele de aterizare rusești, pentru că ea va reuni un „consorțiu 100% european” (Franța, Germania, Elveția) și va dovedi capacitățile rachetei Ariane 6 pentru misiuni de explorare spațială.

Proiectul ESA se înscrie în contextul în care misiunile lunare figurează pe agenda marilor puteri spațiale, ultima pe listă fiind China care a depus pe sol lunar, luna aceasta, o sondă spațială și pregătește returul pe Terra a eșantioanelor lunare.

Anul trecut, Donald Trump a mandatat NASA pentru o nouă misiune pe lună: un prim zbor în jurul Lunii al capsulei locuibile Orion este prevăzut în 2020, înaintea unui prim zbor locuit prevăzut în 2030. Viitoarea etapă va fi o revenirea omului pe solul lunar, după aproape 50 de ani. Nouă companii au fost selectate pentru a dezvolta tehnologii destinate să aducă oameni și materiale pe Lună, valoarea contractelor putând atinge 2,6 miliarde de dolari. Rusia analizează și ea revenirea pe Lună cu misiunea Luna 27, destinată să cerceteze polul Sud. În cursă pentru cucerire s-au înscris și India, Israel și Japonia.