Noua taxă europeană care poate scumpi transportul și încălzirea locuințelor. Ce este ETS2

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 aduce noi dispute la Bruxelles, inclusiv pe tema finanțării politicilor de mediu. Statele membre au nevoie de fonduri tot mai mari pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru reducerea emisiilor de carbon, iar introducerea unor noi taxe de mediu se află printre variantele analizate. Fiscalitatea verde a crescut în ultimii ani în Uniunea Europeană, iar transporturile și mașinile poluante se numără printre domeniile vizate de astfel de măsuri.

Datele Eurostat arată că taxele de mediu au adus statelor membre 372 de miliarde de euro în 2024. Suma este cu 6% mai mare decât în anul precedent.

Taxele de mediu aduc 2% din PIB-ul UE

În ciuda creșterii veniturilor, taxele de mediu reprezintă în continuare o parte redusă din economia Uniunii Europene. În 2024, acestea au echivalat cu aproximativ 2% din PIB-ul UE.

Diferențele dintre state sunt însă importante. În Irlanda, taxele de mediu au reprezentat mai puțin de 1% din PIB, în timp ce în Grecia au ajuns la 3,76%.

Ponderea taxelor de mediu în totalul veniturilor fiscale și al contribuțiilor sociale a scăzut de la 6,1% în 2021 la 5,2% în 2024.

Evoluția poate fi legată de reducerea anumitor activități poluante și de schimbarea comportamentului gospodăriilor și companiilor. În același timp, Uniunea Europeană are nevoie de investiții tot mai mari pentru tranziția verde.

Emisii de carbon. Sursa foto: Pixabay

România a înregistrat o creștere puternică a taxelor de mediu

Nivelul fiscalității verzi diferă semnificativ de la un stat membru la altul. Țările cu politici de mediu mai dezvoltate nu sunt întotdeauna și cele care obțin cele mai mari venituri din taxele verzi.

În Bulgaria și Grecia, aproape 10% din veniturile fiscale provin din taxe de mediu. În Suedia și Norvegia, proporția este de aproximativ 4%.

România a înregistrat una dintre cele mai importante creșteri ale veniturilor din taxele de mediu. Acestea au avansat cu aproape 20% în 2024. În Ungaria, creșterea a fost de aproximativ 15%.

În Suedia, situația a fost opusă. Veniturile din taxele de mediu au scăzut cu 18,5%.

Suedia a redus taxele pe carburanți

Scăderea din Suedia are legătură și cu schimbarea politicii fiscale adoptate de guvernul de dreapta aflat la putere din 2022.

Executivul suedez a decis reducerea semnificativă a taxelor aplicate carburanților, ceea ce a dus la diminuarea veniturilor provenite din fiscalitatea verde.

Situația arată cât de diferite pot fi politicile statelor europene, chiar dacă toate trebuie să atingă obiectivele comune de reducere a emisiilor.

Taxele pe energie aduc cea mai mare parte a veniturilor

Taxele pe energie reprezintă principala sursă de venituri din fiscalitatea de mediu la nivel european. Acestea însumează aproximativ 77% din total.

Un rol important îl are piața europeană a carbonului și sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, cunoscut drept ETS 1 și introdus în 2005.

În 2024, statele membre au obținut 31,3 miliarde de euro din certificatele de emisii cumpărate de companii. Polonia și Germania au fost principalii beneficiari, fiecare încasând peste 5 miliarde de euro.

Veniturile europene provenite din piața carbonului au crescut cu 3,5% în 2024.

ETS2 poate aduce noi costuri pentru gospodării

O schimbare importantă este legată de introducerea celei de-a doua piețe europene a carbonului, ETS2, programată să devină operațională începând din 2028.

Noul sistem va viza în special emisiile provenite din clădiri și transportul rutier. Costurile suplimentare pot ajunge, indirect, la gospodării prin prețurile carburanților și ale combustibililor utilizați pentru încălzire.

Estimările citate indică venituri cuprinse între 342 și 570 de miliarde de euro pentru perioada 2027-2032. Dimensiunea acestor sume ar putea transforma ETS2 într-una dintre cele mai importante surse noi de venituri legate de politica europeană privind clima.

Aplicarea sistemului a generat deja controverse, inclusiv din cauza impactului pe care noile costuri l-ar putea avea asupra populației.

Mașinile mai vechi pot resimți mai puternic noile politici

Transportul rutier reprezintă una dintre principalele zone vizate de tranziția verde europeană. În acest context, șoferii care folosesc mașini mai vechi și mai poluante ar putea suporta costuri mai mari pe măsură ce politicile europene privind emisiile se extind.

România poate fi afectată în mod semnificativ, având un parc auto cu o vârstă medie ridicată. Orice creștere a costurilor asociate carburanților sau transportului poate avea efecte directe asupra șoferilor.

În același timp, efectele nu se vor limita la proprietarii de autoturisme. Transportul rutier influențează prețurile produselor și serviciilor, deoarece costurile cu combustibilul se regăsesc în prețul transportului și, ulterior, în cel plătit de consumatori.

Gospodăriile ar putea suporta o parte mai mare din povara fiscală

În prezent, contribuția gospodăriilor și cea a companiilor la totalul taxelor de mediu sunt relativ apropiate.

Gospodăriile generează aproximativ 47,5% din aceste venituri, în timp ce companiile contribuie cu 50,5%. Diferența rămasă provine de la nerezidenți.

Introducerea ETS2 ar putea schimba însă acest echilibru. Taxarea emisiilor provenite din transport și încălzirea locuințelor va afecta direct sau indirect gospodăriile.

Franța este deja unul dintre statele europene în care gospodăriile au o contribuție foarte mare la fiscalitatea verde. Ponderea acestora depășește 55%.

Pentru România, evoluția viitorului sistem european de taxare va fi importantă atât pentru șoferi, cât și pentru gospodăriile care folosesc combustibili fosili pentru încălzire. Noile măsuri vor fi introduse gradual, iar forma finală și impactul asupra consumatorilor vor depinde de regulile europene și de modul în care fiecare stat membru le va aplica.