Călin Georgescu, imaginile de la perchezițiile DIICOT. Cum au intrat mascații în vila din Mogoșoaia
- Maria Dima
- 21 septembrie 2026, 10:02
Casa lui Călin Georgescu. Sursa foto: Inquam Photo
DIICOT a făcut publică o înregistrare de la perchezițiile efectuate luni în vila lui Călin Georgescu din Mogoșoaia. În imagini apar mascații care intră în locuință, în cadrul anchetei în care fostul candidat la alegerile prezidențiale este vizat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Înregistrarea surprinde momentul în care forțele de intervenție intră în mai multe locații vizate de anchetă, prima dintre acestea fiind locuința lui Călin Georgescu.
Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineață din trafic, în timp ce se îndrepta spre un bazin de înot, și dus la locuința sa din Mogoșoaia pentru a asista la efectuarea percheziției. Ulterior, acesta a fost dus la sediul DIICOT – Structura Centrală pentru audieri.
Dosarul lui Călin Georgescu
În dosar sunt vizate trei persoane: doi cetățeni români, cu vârste de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian, de 56 de ani. Potrivit DIICOT, aceștia ar fi constituit, în septembrie 2021, un grup infracțional organizat care ar fi acționat în România și Marea Britanie pentru obținerea unor foloase patrimoniale injuste.
În dosar a fost ridicat și omul de afaceri Ionel Rusen, despre care surse citate în anchetă susțin că ar fi fost implicat în strângerea de fonduri pentru campania lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale.
A treia persoană vizată ar fi cetățeanul italian Massimiliano Arena.
Documentele din Marea Britanie, Elveția și Austria
EVZ a dezvăluit că la dosar au ajuns documentele transmise de autoritățile din Marea Britanie și Elveția în urma comisiilor rogatorii. Actele conțin, potrivit surselor citate, informații privind circuitul banilor primiți de la omul de afaceri Răzvan Leu, dar și despre alte tranzacții pe care anchetatorii le verifică în legătură cu finanțarea campaniei lui Călin Georgescu.
Răspunsurile autorităților din cele două state ar fi ajuns la DIICOT după câteva luni. Documentele transmise procurorilor conțin informații privind circulația unor sume de bani și tranzacțiile efectuate ulterior, elemente analizate în cadrul anchetei.
O comisie rogatorie a fost solicitată și în Austria, iar autoritățile austriece au transmis răspunsul în luna august.
Potrivit informațiilor din dosar, documentele transmise de autoritățile austriece conțin date privind legăturile lui Thomas Schatti, administrator al unor companii. Una dintre aceste companii ar avea legături, potrivit informațiilor din dosar, cu activități de spionaj rus în Uniunea Europeană.
Schatti ar fi fost implicat și într-un proces în Statele Unite privind tranzacții imobiliare.
Cine este Massimiliano Arena
Massimiliano Arena, cetățean italian indicat în dosar ca fiind implicat în rețeaua de înșelăciune cu ramificații în Federația Rusă, este stabilit în Marea Britanie. Arena este director și acționar al EIBT Wealth Bank.
Potrivit informațiilor din dosar, acesta a fost vizat în Italia, în Sicilia, într-un dosar privind tranzacții financiare ilegale.
Arena ar fi fost implicat și într-un proces în Statele Unite referitor la tranzacții imobiliare. Potrivit informațiilor transmise, cazul nu s-ar fi închis după retragerea plângerilor.
De asemenea, Arena i-ar fi vândut lui Ionel Rusen participația de 75% pe care o deținea.
În cadrul acțiunii de luni au loc percheziții și la un apartament al lui Ionel Rusen din București. Rusen este fost rugbist și om de afaceri din Constanța.
Ancheta, pornită de la o plângere pentru un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro
Potrivit informațiilor din dosar, ancheta ar fi pornit în urma unei plângeri depuse de un om de afaceri din Buzău, care a reclamat că ar fi fost înșelat cu peste 1 milion de euro. Sursele citate susțin că banii ar fi fost folosiți ulterior pentru finanțarea campaniei lui Călin Georgescu.
DIICOT susține că membrii grupului ar fi indus în eroare o persoană cu privire la posibilitatea obținerii unei finanțări de 6 milioane de euro de la o instituție bancară din străinătate, în schimbul depunerii unei garanții.
Potrivit anchetatorilor, persoana vătămată ar fi transferat peste 1 milion de euro. Ulterior, după ce i s-ar fi spus că finanțarea poate fi majorată la 15 milioane de euro, cu condiția depunerii unei garanții suplimentare, aceasta ar fi transferat încă 100.000 de euro.
„Persoana vătămată a înregistrat un prejudiciu total de peste 1,1 milioane euro”, precizează DIICOT.
Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală.