Detalii din noul dosar în care apare Călin Georgescu. Ce anchetează DIICOT
- Bianca Ion
- 21 septembrie 2026, 08:11
Călin Georgescu. Sursă foto: Facebook
- Detalii din noul dosar în care apare Călin Georgescu. Ce anchetează DIICOT
- Finanțarea de 6 milioane de euro și garanția de peste un milion de euro
- Ancheta deschisă în urma plângerii unui om de afaceri care îl reclama inclusiv pe Călin Georgescu
- Călin Georgescu este deja judecat în dosarul privind propaganda legionară
- Dosarul Georgescu–Potra a ajuns și el la judecata pe fond
- Alte cercetări desprinse din dosarele lui Călin Georgescu
- În februarie 2025, Călin Georgescu fusese pus sub acuzare și pentru fals în declarații în formă continuată
Călin Georgescu este vizat de o nouă acțiune a procurorilor, după ce DIICOT a făcut luni, 21 septembrie 2026, cinci percheziții într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat și o presupusă înșelăciune cu un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro. Ancheta vizează un mecanism prin care unui om de afaceri i-ar fi fost promisă inițial o finanțare de 6 milioane de euro, iar ulterior una de 15 milioane de euro, în schimbul unor garanții financiare.
Procurorii DIICOT – Structura Centrală și polițiștii Direcției de Investigații Criminale au pus în aplicare, luni dimineață, cinci mandate de percheziție domiciliară în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Călin Georgescu se numără printre persoanele vizate de anchetă. Fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost oprit în trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia pentru efectuarea percheziției, iar ulterior la sediul DIICOT pentru audieri. Împreună cu fostul candidat pro-rus a fost ridicat și omul de afaceri Ionel Rusen.
Comunicatul oficial al DIICOT nu îi nominalizează pe cei trei făptuitori despre care vorbește, ci indică vârstele și cetățenia acestora: doi români, în vârstă de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian de 56 de ani.
Detalii din noul dosar în care apare Călin Georgescu. Ce anchetează DIICOT
Dosarul privește infracțiunile de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Potrivit DIICOT, anchetatorii au stabilit până în acest moment că presupusul grup ar fi fost constituit în septembrie 2021 și ar fi acționat în special în România, dar și în Marea Britanie. Procurorii susțin că unul dintre cei doi cetățeni români, în vârstă de 64 de ani, ar fi fost liderul grupului.
DIICOT descrie mecanismul investigat astfel: „Din actele de urmărire penală a reieșit faptul că, în cursul lunii septembrie 2021, 3 făptuitori, doi cetățeni români (cu vârstele de 64 și 47 de ani) și un cetățean italian (în vârstă de 56 de ani) au constituit un grup infracțional organizat care a acționat în mod coordonat sub autoritatea liderului (cetățean român, în vârstă de 64 de ani), în special pe teritoriul României, dar și al Marii Britanii, în scopul obținerii de foloase patrimoniale injuste.”
Procurorii susțin că liderul le-ar fi atribuit celorlalți doi membri ai grupului roluri precise. Aceștia ar fi fost prezentați drept oameni de afaceri prosperi și administratori ai unor companii din străinătate, despre care se susținea că ar dispune de sume importante pe care le puteau împrumuta oamenilor de afaceri din România. Finanțările ar fi putut fi obținute însă numai după depunerea unor garanții bănești. Potrivit DIICOT, tocmai aceste garanții ar fi reprezentat, de fapt, ținta mecanismului investigat.
„Astfel, potrivit rolurilor asumate, făptuitorii au acționat prin inducerea și menținerea în eroare a unor oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării unor finanțări de la instituții financiare bancare din străinătate, membrii grupării de criminalitate organizată având ca obiectiv obținerea garanțiilor bănești depuse de persoanele vătămate pentru accesarea creditelor respective”, arată DIICOT.
Finanțarea de 6 milioane de euro și garanția de peste un milion de euro
Ancheta se concentrează asupra unor întâlniri desfășurate începând din septembrie 2021, în București și județul Argeș, iar ulterior în Marea Britanie. Procurorii susțin că o persoană vătămată ar fi fost convinsă că poate obține o finanțare de 6 milioane de euro prin intermediul unei instituții bancare, cu condiția depunerii unei garanții. În baza acestor promisiuni, victima ar fi transferat peste un milion de euro.
DIICOT arată că mecanismul ar fi continuat ulterior. Persoanei vătămate i s-ar fi spus că finanțarea poate fi majorată de la 6 milioane la 15 milioane de euro, însă pentru acest lucru era necesară o nouă garanție.
Victima ar fi transferat încă 100.000 de euro. „Persoana vătămată a înregistrat un prejudiciu total de peste 1,1 milioane euro”, arată DIICOT.
Documentele din dosar analizate de Mediafax indică faptul că Ionel Rusen ar fi intermediat finanțarea împreună cu cetățeanul italian Massimiliano Arena, prezentat drept director al Wealth Bank. Conform aceleiași surse, banii reprezentând garanția ar fi fost direcționați către un cont asociat MIGOM Bank, deschis la banca elvețiană Incore Bank AG. Aceste informații provin din documentele anchetei și reprezintă elemente investigate de procurori, nu constatări definitive ale unei instanțe.

DIICOT. Sursă foto: Arhiva EVZ
Ancheta deschisă în urma plângerii unui om de afaceri care îl reclama inclusiv pe Călin Georgescu
Ancheta DIICOT nu a început odată cu perchezițiile din 21 septembrie 2026. La 1 septembrie 2025, DIICOT confirma oficial existența unei anchete deschise în urma plângerii unui om de afaceri care îl reclama inclusiv pe Călin Georgescu. La acel moment, urmărirea penală se desfășura in rem, adică asupra faptelor, fără ca o persoană să fie urmărită penal în acel dosar.
DIICOT preciza atunci că se fac cercetări pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune.
Plângerea a fost formulată de omul de afaceri Răzvan Leu, care susținea că Georgescu și alte persoane l-ar fi implicat într-un mecanism prin care urma să obțină o finanțare externă de 6 milioane de euro. În plângerea făcută publică în presă apar, alături de Georgescu, numele lui Ionel Rusen, Ion Negoescu și Massimiliano Arena. Acestea sunt susținerile reclamantului, iar stabilirea eventualei răspunderi penale aparține procurorilor și, dacă dosarul va ajunge în instanță, judecătorilor.
Acțiunea din 21 septembrie reprezintă astfel o nouă etapă a anchetei: procurorii au obținut mandate de percheziție, iar audierile au loc la sediul DIICOT – Structura Centrală.
Călin Georgescu este deja judecat în dosarul privind propaganda legionară
Noul dosar DIICOT se adaugă altor cauze penale care îl vizează pe Călin Georgescu. Într-unul dintre acestea, fostul candidat la alegerile prezidențiale a fost trimis în judecată la 2 iulie 2025 pentru promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru promovarea unor idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată, fiind reținute cinci acte materiale.
Procurorii au indicat fapte care s-ar fi produs între iunie 2020 și mai 2025. Acuzațiile reprezintă poziția Parchetului, urmând să fie analizate pe fond de instanță.
Procesul se află la Judecătoria Sectorului 1. După mai multe amânări, următorul termen a fost stabilit pentru 13 octombrie 2026.
Dosarul Georgescu–Potra a ajuns și el la judecata pe fond
Călin Georgescu este inculpat într-un al doilea dosar aflat deja în instanță, alături de Horațiu Potra și alte 20 de persoane. Parchetul General l-a trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și pentru comunicarea de informații false, în formă continuată, fiind reținute două acte materiale.
Potrivit rechizitoriului, procurorii susțin că, după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, Georgescu și Horațiu Potra s-ar fi întâlnit la Ciolpani și ar fi discutat un plan privind acțiunile care urmau să se desfășoare la București. Parchetul susține că grupul coordonat de Potra urma să se deplaseze în Capitală și să participe la proteste care ar fi urmat să fie deturnate în acțiuni violente. Aceasta este teza acuzării și nu reprezintă o constatare definitivă privind vinovăția inculpaților.
La 6 august 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv contestațiile formulate în camera preliminară, ceea ce a permis începerea judecății pe fond. Primul termen din septembrie a fost amânat, iar următoarea ședință este programată pentru 28 septembrie 2026.
Alte cercetări desprinse din dosarele lui Călin Georgescu
Documentele judiciare arată că anchetele inițiale au generat și mai multe cauze separate. În dosarul privind propaganda legionară, procurorii au dispus disjungerea cercetărilor privind inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea unei asemenea organizații, precum și a celor privind o organizație cu caracter antisemit.
În actele Parchetului, Călin Georgescu este indicat explicit în această componentă. Rechizitoriul arată că la 26 februarie 2025 acesta dobândise calitatea de inculpat și pentru acuzațiile potrivit cărora ar fi aderat și ar fi sprijinit organizația formată în jurul lui Marian Motocu, asociată public cu „Mișcarea 41 pentru România”. Această parte a cauzei a fost separată pentru continuarea cercetărilor.
Separat, rechizitoriul întocmit în dosarul Georgescu–Potra arată că au fost disjunse alte cercetări care îl indică nominal pe Georgescu.
Două dintre acestea au fost trimise către DIICOT – Structura Centrală și privesc posibila săvârșire a infracțiunii de comunicare de informații false. Sunt vizate, între altele, declarații făcute în interviurile acordate în ianuarie 2025 lui Alex Jones și Shawn Ryan, în care Georgescu a vorbit despre o posibilă implicare a României într-un război. Rechizitoriul precizează că aceste afirmații urmează să fie analizate într-un cadru procesual distinct.
În februarie 2025, Călin Georgescu fusese pus sub acuzare și pentru fals în declarații în formă continuată
O altă cauză a fost disjunsă și trimisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, după o sesizare pentru instigare publică. Sesizarea privește declarații publice făcute de Georgescu în perioada noiembrie 2024 – februarie 2025. Și în acest caz este vorba despre cercetări, iar existența unei sesizări sau a unui dosar nu echivalează cu stabilirea vinovăției.
În februarie 2025, Călin Georgescu fusese pus sub acuzare și pentru fals în declarații în formă continuată, în legătură cu sursele de finanțare ale campaniei electorale și declarațiile de avere. Această acuzație apare în actele oficiale care au stat la baza măsurii controlului judiciar dispuse atunci.