Noua lege a salarizării i-ar putea aduce probleme lui Bolojan. Acțiunile sale sunt privite ca abuz în serviciu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Noua lege a salarizării continuă să genereze controverse înainte de adoptare. Sindicatele din Educație și administrația publică contestă atât conținutul documentului, cât și procedura prin care Guvernul condus de Ilie Bolojan intenționează să îl promoveze, în timp ce reprezentanții Cartel Alfa și ai Blocului Național Sindical susțin că proiectul conține probleme juridice și de fundamentare care ar putea avea efecte asupra sistemului bugetar și asupra implementării reformei asumate prin PNRR.

Sindicatele contestă atât procedura, cât și conținutul proiectului pentru noua lege a salarizării

Proiectul noii legi a salarizării unitare este criticat de organizațiile sindicale, care susțin că Executivul nu ar trebui să promoveze un astfel de act normativ prin asumarea răspunderii în actualul context politic. Reprezentanții sindicatelor afirmă că procedura utilizată pentru elaborarea și adoptarea proiectului ridică probleme de legalitate și constituționalitate și avertizează că actul normativ ar putea fi contestat ulterior laCurtea Constituțională.

Totodată, aceștia susțin că observațiile formulate în timpul consultărilor nu au fost preluate în forma finală a proiectului, iar o parte dintre prevederi afectează drepturile salariale negociate anterior în mai multe domenii din sectorul public.

Sindicatele din Educație afirmă că profesorii se numără printre categoriile cele mai afectate de modificările propuse și susțin că proiectul elimină o serie de drepturi obținute în urma negocierilor purtate după protestele din anul 2023.

Potrivit liderilor sindicali, schimbările nu reprezintă doar modificări tehnice, ci influențează direct veniturile personalului din învățământ.

Noua lege a salarizării i-ar putea aduce probleme lui Bolojan

Juriștii confederației Cartel Alfa au afirmat, pentru Jurnalul, că acțiunile actualului Executiv, în special cele ale premierului Ilie Bolojan, ar putea fi încadrate la infracțiunea de abuz în serviciu.

„Cu siguranță poate fi acuzat de abuz în serviciu. Cartel Alfa poate depune o plângere, dar constatarea o va face judecătorul. Abuzul în serviciu reprezintă fapta unui funcționar public care, în exercitarea atribuțiilor sale, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește defectuos, cauzând o pagubă ori o vătămare a drepturilor legitime ale unei persoane - Articolul 297 din Noul Cod Penal. Se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani, alături de interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică”, a explicat unul dintre juriștii confederației, pentru Jurnalul.

Potrivit reprezentanților Cartel Alfa, dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, există posibilitatea ca acesta să fie contestat ulterior în instanță și la Curtea Constituțională.

Guvernul României / sursa foto: dreamstime.com

Profesorii susțin că proiectul modifică drepturile negociate după protestele din 2023

Federațiile sindicale din Educație afirmă că forma actuală a proiectului modifică o parte dintre drepturile salariale obținute în urma negocierilor purtate cu Guvernul după protestele profesorilor din 2023. Sindicaliștii susțin că, deși au existat discuții cu ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, modificările introduse ulterior nu răspund solicitărilor formulate de organizațiile reprezentative din sistem.

Liderii de sindicat afirmă că profesorii pierd o parte dintre beneficiile salariale negociate în urmă cu doi ani și cer refacerea proiectului înainte de adoptare. Ei reamintesc că, la finalul anului școlar 2022-2023, conflictul de muncă din Educație a fost stins după negocieri cu Guvernul, iar cadrele didactice au renunțat la declanșarea unei greve generale după obținerea unor angajamente privind salarizarea.

În același timp, reprezentanții sindicatelor arată că, ulterior, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Banca Mondială au criticat majorările salariale acordate în acel moment personalului din învățământ, observații care au fost incluse în raportul OCDE publicat în 2024.

Sindicaliștii consideră că actualul proiect reflectă inclusiv aceste recomandări și că efectele se vor resimți în veniturile profesorilor.

BNS contestă fundamentarea proiectului pentru noua lege a salarizării

Blocul Național Sindical se numără printre organizațiile care solicită retragerea proiectului și reluarea procesului de elaborare a noii legi a salarizării.

Reprezentanții BNS susțin că au analizat documentele care au stat la baza proiectului, inclusiv materialele transmise de Banca Mondială, și afirmă că legea conține probleme de fundamentare și de construcție.

Potrivit organizației, aplicarea prevederilor în forma actuală ar putea produce efecte financiare mai mari decât pierderea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), estimate la aproximativ 750 de milioane de euro în cazul neîndeplinirii jalonului privind reforma salarizării.

Sindicaliștii consideră că impactul noii legi asupra bugetului și asupra funcționării instituțiilor publice ar trebui reevaluat înainte de adoptare.

Dumitru Costin: Proiectul trebuie refăcut în totalitate

Președintele Blocului Național Sindical, Dumitru Costin, a declarat pentru Jurnalul că proiectul nu poate fi corectat prin modificări punctuale, deoarece problemele identificate țin de structura întregii legi.

„Această lege are erori majore de construcție. Toată lumea se întreabă de ce a ieșit așa ierarhia”, a declarat Costin.

Acesta susține că documentul este construit pe baze conceptuale greșite și că estimările privind impactul financiar nu reflectă situația reală din sistemul public.

„Instituțiile nu au furnizat date referitor la salarizare, iar cei care au calculat grila de salarizare nici măcar nu au știut care este baza de pornire, ce salarii sunt în fiecare familie ocupațională. Le-au scos «din burtă», după ce au luat ca referință doar niște date de la ANAF, dar acelea nu sunt relevante. În plus, anvelopa bugetară de cheltuială salarială suplimentară nu poate fi 8 miliarde de lei, ci de cel puțin 12 miliarde. Doar sporul de dirigenție, dacă se acordă în sistemul de educație, duce calculele cu mult peste cele actuale”, a mai explicat Dumitru Costin pentru Jurnalul.

Sindicatele susțin că proiectul favorizează funcțiile de conducere

Reprezentanții sindicatelor din Educație și administrația publică afirmă că proiectul avantajează în principal funcțiile de conducere, în timp ce pentru majoritatea angajaților din sectorul public creșterile salariale ar urma să fie reduse sau inexistente.

Președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, consideră că noua grilă de salarizare poate accentua politizarea unor funcții de conducere din sistemul de învățământ, în condițiile în care acestea sunt ocupate prin decizii administrative.

Liderii sindicali mai susțin că modificarea modului de calcul al indemnizației de dirigenție va reduce veniturile profesorilor cu experiență, deoarece aceasta nu ar mai fi raportată la venitul total, ci la salariul de bază.

Potrivit acestora, schimbarea afectează în special cadrele didactice care desfășoară și activitatea de diriginte.

Proiectul ar urma să intre în vigoare în 2027

Critici similare au fost formulate și de organizațiile sindicale ale funcționarilor publici. Acestea solicită retragerea proiectului și reluarea consultărilor, apreciind că forma actuală poate genera dificultăți de aplicare și blocaje instituționale. Federațiile și confederațiile sindicale susțin că efectele financiare ale legii trebuie reevaluate și că proiectul ar necesita modificări substanțiale înainte de adoptare.

Potrivit calendarului prezentat de Executiv, noua lege a salarizării ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

În același timp, sindicatele apreciază că există posibilitatea ca proiectul să fie contestat după adoptare și solicită reluarea procesului de elaborare pentru corectarea aspectelor pe care le consideră problematice.

În perioada următoare, organizațiile sindicale au anunțat că vor continua demersurile pentru modificarea proiectului și nu exclud organizarea unor noi acțiuni de protest dacă solicitările lor nu vor fi luate în considerare.