Dan Andronic, editorialist
sursa: Arhiva EVZ
Conferința de presă de ieri a lui Nicușor Dan a stârnit numeroase comentarii. Presa a evidențiat faptul că președintele a pus accent pe trei direcții majore: reducerea deficitului bugetar, relansarea luptei anticorupție și reorganizarea administrației publice. A avut un discurs sobru, fără promisiuni populiste. Aici o să fac doar câteva considerații, din perspectiva unui ziarist care are experiență de consultant politic:
1. Nicușor Dan mi s-a părut extrem de obosit. Nu are probleme cu limba română, ci a avut probleme de concentrare, ca un om care a dormit foarte puțin în ultima vreme. Nu faci o conferință de presă maraton în stare de epuizare fizică.
2. (Încă) Nu are o echipă care să-i pregătească răspunsuri eficiente la întrebări previzibile. Fiecare răspuns a fost elaborat pe loc pe baza discuțiilor anterioare, cu partidele, cu prietenii, cu Păun sau cu Pahonțu. Ceea ce este ineficient și posibil să-l încurce în viitor. Mai ales că are tendința de a fi foarte sincer.
3. Rămâne la obsesia cu serviciile de informații și Justiția. Președintele României are pârghii constituționale, dar în nici un caz nu se poate substitui Parlamentului sau CSM. Oricum, sunt două domenii care au creat o traumă majoră în societate prin Binomul Coldea-Kovesi și care nasc o opoziție viguroasă la orice schimbare. Nimeni nu mai vrea să vadă celebrele echipe mixte procuror-SRI sau vreun alt Dumbravă care duce la judecători plicurile galbene cu sentințele stabilite într-o pădure. Nici măcar cei din Pădure...
4. Evaziunea fiscală poate fi combătută prin mijloace mult mai simple. Cum? Aplicând legea! Știți că sunt 400.000 de firme (din 1,2 milioane înregistrate oficial) care nu și-au depus bilanțul? De ce nu o fac, e simplu! Pentru că fac evaziune, emit facturi false, nu vor să fie luate în vizor de ANAF. Care le lasă în pace. Pentru asta ai nevoie de SRI? Nu cred, tocmai v-am spus eu...
5. Marea problemă rămâne decizia Comisiei Europene. Magia lui Nicușor Dan nu a funcționat! Așa cum am scris încă de acum trei săptămâni, intrăm în zodia Falimentului. Comisia Europeană ne-a "recomandat" să avem un plan de reducerea deficitului ADOPTAT până pe 20 iunie, și APLICAT până pe 8 iulie.
6. În curând nu mai mâncăm nici măcar o pizza mică. Nu mai păcălim pe nimeni. România nu a luat măsuri eficiente pentru a-și reduce deficitul bugetar, în ciuda angajamentelor asumate. Pentru anii 2024–2025, abaterea față de obiectivul de deficit este de 1,7% din PIB, iar în loc de un deficit de 6,4% în 2026, Comisia Europeană estimează unul de 8,4%. Situația este considerată „foarte îngrijorătoare”. Dacă până pe 20 iunie Consiliul UE constată oficial lipsa de acțiune eficientă, România ar putea pierde accesul la fonduri europene – atât din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), cât și din fondurile de coeziune – conform prevederilor regulamentelor europene.
„Țara în care am ajuns la concluzia că nu au avut loc acțiuni eficiente este România. Este o abatere foarte, foarte semnificativă de la ceea ce s-a promis. Deci, dacă ne uităm doar la anii 2024 și 2025, a existat o abatere bugetară de 1,7% din PIB, raportat la obiectivul de deficit asumat. România s-a angajat să ajungă la un deficit de 6,4% din PIB până în 2026, dar noi prognozăm un deficit de 8,4%, cu 2 puncte procentuale din PIB mai mare. Este, în esență, o situație foarte îngrijorătoare în România”, a declarat oficialul european, citat de economedia.
„În ce privește potențiale probleme sau implicații pentru accesul la finanțarea UE… Presupunând că, la 20 iunie, Consiliul adoptă o opinie conform căreia România nu a luat măsuri eficiente pentru a-și corecta deficitul excesiv, acest lucru declanșează ceea ce se numește cadrul de condiționalitate macroeconomică. Acesta se bazează pe articolul 10 alineatul (1) din regulamentul RRF, care afectează astfel fondurile din cadrul mecanismului de redresare, dar și pe articolul 19 alineatul (7) din regulamentul privind dispozițiile comune, care reflectă faptul că afectează fondurile de coeziune. Pe această bază, se deschide un proces care ar putea conduce în cele din urmă la pierderea accesului României la finanțarea UE din aceste surse”, a explicat oficialul european.
7. Nicușor Dan mi s-a părut un președinte care vrea să facă, vrea să schimbe, dar este copleșit de amploarea problemelor. Mi s-a părut de bun augur prioritizarea domeniilor de interes. Modul în care a pus problema, mai întâi va rezolva problema deficitului bugetar, apoi le va face pe celelalte, îmi arată că nu vrea să fie un președinte frenetic, ca o muscă între geamuri.
Concluzia este că problemele sunt cronice și profunde, de la incapacitatea clasei politice de a răspunde la nemulțumirea oamenilor, la reformele amânate din neștiință și neputință. Dar, așa cum am văzut în cel puțin două rânduri, “meseria” de președinte se învață la locul de muncă. Așa că nu pot spune în final decât: Onoare Muncii!
