Nicuşor Dan a depus o coroană de flori în Piaţa Universităţii, în memoria victimelor Revoluţiei din 1989

Nicuşor Dan a depus o coroană de flori în Piaţa Universităţii, în memoria victimelor Revoluţiei din 1989Nicusor Dan Piata Universitatii. Sursa foto: INQUAM/Sursa foto

Preşedintele Nicuşor Dan a depus o coroană de flori în Piaţa Universităţii, în memoria victimelor Revoluţiei din 1989. Evenimentul a avut loc cu prilejul Zilei Memoriei Victimelor Comunismului în România.

Nicușor Dan, prezent în Piața Universității de Ziua Memoriei Victimelor Comunismului

În fiecare an, pe 21 decembrie, România marchează una dintre cele mai dramatice zile ale Revoluției din 1989. În această zi, protestele împotriva regimului comunist au atins apogeul, iar românii au ieșit în stradă, confruntând represiunea, pentru libertate și un viitor democratic.

Nicusor Dan Piata Universitatii

Nicusor Dan Piata Universitatii. Sursa foto: INQAM/George Calin

În această zi, tulburările s-au extins și în București, care a devenit principalul punct al demonstrațiilor, potrivit volumului „Revoluția română din decembrie 1989” de Peter Siani-Davies (Editura Humanitas, 2006). În aceeași zi, la Timișoara au continuat manifestațiile pentru a șasea zi consecutiv, iar proteste au avut loc și în alte orașe mari din țară.

În de 20 spre 21 decembrie, Comitetul Municipal al PCR a decis organizarea în Piața Republicii (Piața Palatului) a unui mare miting popular, menit să condamne „acțiunile huliganice” de la Timișoara, conform lucrării „România. Date și fapte. 1989-2009” editată de Agerpres. Evenimentul trebuia să demonstreze sprijinul larg pentru regim și să legitimeze reprimarea protestelor.

Nicusor Dan Piata Universitatii

Nicusor Dan Piata Universitatii. Sursa foto: INQUAM/ George Calin

Ceaușescu vorbea despre salarii și ajutoare sociale

La sediul Comitetului Central al PCR s-a desfășurat o ședință a Comitetului Politic Executiv, unde Ceaușescu a propus majorarea unor salarii și ajutoare sociale. În jurul orei 12.00, a început mitingul, participanților fiindu-le distribuite pancarte de condamnare a protestelor de la Timișoara și de susținere a conducerii de partid și de stat.

La balconul Comitetului Central, Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena, au fost întâmpinați de huiduieli și proteste. Panica s-a răspândit, iar o parte a mulțimii s-a dispersat, iar transmisia la radio și televiziune a fost întreruptă. După câteva momente, Ceaușescu a revenit pe balcon și și-a continuat discursul, promițând măsuri pentru îmbunătățirea nivelului de trai și protecție socială.

Monument Eroii Revolutiei

Monument Eroii Revoluției. Sursa foto: INQUAM/George Călin

Ziua Memoriei Victimelor Comunismului amintește de sacrificiul românilor care au luptat pentru o țară liberă

Pentru prima dată în cei 24 de ani de conducere, Nicolae Ceaușescu a fost huiduit în timpul unui discurs, potrivit lucrării „România. Date și fapte. 1989-2009”. După spargerea mitingului, mii de oameni au ieșit pe străzile din jurul centrului Bucureștiului, manifestând pentru democrație și împotriva dictaturii. Grupurile de protestatari s-au regrupat în zonele centrale, precum Piața Romană și Sala Dalles, scandând „Democrație!”, „Libertate!”, „Jos dictatura!”, „Jos comunismul!” sau „Moarte tiranului!”. La ora 14.00, în centrul orașului au apărut primele blindate și autoamfibii.

Odată cu sosirea întăririlor, forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene și bastoane pentru a dispersa manifestanții, care s-au retras pe străzile laterale. Dispersarea a fost relativ simplă pe spațiile mai înguste ale Căii Victoriei, dar mult mai dificilă în Piața Universității, care, datorită poziției sale centrale și a proximității hotelului Intercontinental, a devenit punctul central al revoluției din București, după cum notează Peter Siani-Davies în „Revoluția română din decembrie 1989” (Editura Humanitas, 2006).

Monument Eroii Revoluției

Monument Eroii Revolutiei. Sursa foto: INQUAM/ George Calin

Față în față cu protestatarii se aflau scutierii, sprijiniți de vehicule de pompieri și transportoare blindate cu soldați înarmați. Pe măsură ce seara s-a lăsat, au sosit noi întăriri militare pentru menținerea controlului asupra zonei.

Ce se întâmpla la Timișoara

În cursul serii, majoritatea tinerilor participanți la proteste s-au concentrat în fața hotelului Intercontinental, ridicând o baricadă pentru a împiedica intervenția forțelor de ordine. Autoritățile au primit ordin să „curețe zona”, iar pe parcursul nopții s-au tras focuri asupra manifestanților din Piața Universității și zona Intercontinental, provocând numeroși morți și răniți. Mai mulți tineri au fost uciși în fața Sălii Dalles, iar sute de manifestanți au fost arestați și încarcerați la închisoarea Jilava, unde au fost supuși torturii, arată Agerpres. După dispersarea protestatarilor, unitățile de salubrizare au curățat sângele de pe străzi. Bilanțul nopții de 21/22 decembrie 1989 în București a fost de 49 de morți, 463 răniți și 698 de arestați.

În aceeași zi, la Timișoara, manifestațiile au continuat pentru a șasea zi consecutiv. Muncitorii au părăsit locurile de muncă și s-au adunat în Piața Operei, alături de zeci de mii de persoane, constituind Frontul Democratic Român, care a difuzat o „Declarație-Program”. La Brașov, câteva zeci de mii de oameni s-au strâns în fața Comitetului județean al PCR, iar la Sibiu, unde fiul lui Nicolae Ceaușescu, Nicu Ceaușescu, era prim-secretar al Comitetului Județean, câteva mii de manifestanți au ieșit în stradă.