Nicușor Dan a anunțat că proiectul Roșia Montană intră într-o nouă și lungă fază

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a declarat luni, în timpul unei vizite la Roşia Montană, că exploatarea aurului în această zonă nu este fezabilă cu tehnologiile existente în prezent.

Nicuşor Dan: Mineritul la Roşia Montană, imposibil cu tehnologia actuală

„Asta e o chestiune de tehnlogie. Dacă vorbim de aur şi tehnologia din ziua de azi e exclus mineritul, ca să fie foarte clar. Adică, pentru nivelul de resurse pe care îl avem aici și tehnologia pe care o avem azi, nu se poate face minerit decât distrugând tot şi nu se poate asta”, a explicat şeful statului.

Nicuşor Dan a subliniat importaţa păstrării potenţialului identitar şi cultural al zonei, care depăşeşte valoarea economică a aurului extras prin metode distructive. „Potenţialul, şi identitar, dincolo de economic, e mult mai mare păstrând, decât răzând tot”, a mai adăugat el.

Care sunt posibilitățile pe care le are Roșia Montană

Preşedintele a mai spus că nu exclude posibilitatea ca în viitor, prin tehnologii noi, mineritul aurului la Roşia Montană să devină fezabil fără distrugerea mediului. „Fără minerit cu tehnologia de azi. Dacă peste 50 de ani o să fie nişte tehnologii, cu atât mai bine”, a afirmat Nicuşor Dan.

Legendarul Sting va cânta la Untold 2026. Biletele, puse deja în vânzare

Programul românilor, în 10 februarie, la Jocurile Olimpice de iarnă 2026

Această perspectivă deschide discuţii privind protejarea patrimoniului şi a mediului în timp ce se aşteaptă apariţia unor metode mai puţin invazive de exploatare a resurselor naturale.

Roșia Montană. Sursa foto: EVZ

Roşia Montană a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO

În 2021, Roşia Montană a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind apreciată pentru galeriile romane din secolul al II-lea, considerate „cel mai important şi mai vast cunoscut” ansamblu de acest fel. Această includere a pus capăt unor dispute de lungă durată şi proteste legate de intenţia unor companii de a exploata zăcămintele de aur cu metode poluante, precum utilizarea a 12.000 de tone de cianuri anual.

În anii 1990, compania canadiană Gabriel Resources a demarat proiectul minier, dar a fost blocată de opoziţia publică şi legală. În 2015, compania a iniţiat o procedură arbitrală împotriva României, solicitând despăgubiri de aproximativ 6,7 miliarde dolari, însă în martie 2024 tribunalul arbitral a respins toate pretenţiile. România susţine că proiectul minier nu a obţinut licenţa socială necesară şi nu a respectat criteriile legale.