Din cuprinsul articolului
„Neică Dincă, neică Dincă, geaba ai casă de sticlă” sau „Cine-a fost o dată-n Gorj, Au fost Tudor şi Magheru, Şi neica Dincă Scheleru” sunt cântece care fac mulți gorjeni să suspine și să pună bani în arcușul violoniștilor. Dincă Skileru sau „Schileru” a creat și un tip de costum special, „costumul skileresc”. Poate Constantin Brâncuși, alt fiu emblematic al Gorjului, cu 30 ani mai tânăr să fie mai celebru decât el. Dar oare cine a fost boierul misterios despre care se cântă aceste versuri răscolitoare?
Boierul gorjean - viu în memoria istoriei locale
Am avut onoarea să-l cunosc personal pe profesorul de istorie gorjean Gheorghe Nichifor și pe soția sa, de asemenea, profesoară de istorie. Sunt legende vii ale cercetării istoriei Gorjului. Dacă am fi trăit într-o țară normală, cu respect pentru valori, Dincă Skileru ar fi fost de mult personaj de film la Hollywood. Nu am fi stat astăzi să ne uităm la Wyatt Earp sau Buffalo Bill sau alți eroi de filme. L-am fi avut pe al nostru.
A fost antreprenor, a fost boier, a fost parlamentar, a fost gorjean. Venea pe Dealul Mitropoliei, la Adunarea Deputaților în straie populare. Se numea Constantin Schilleru sau Skileru dar i se spunea Dincă, diminutiv oltenesc. Profesorul Nichifor, unul din cei mai fini cunoscători ai fiecărei file din dosarele de la Arhivele Naționale Gorj și nu numai, l-a „nemurit” într-o carte „Dincă Schileru - o legendă vie a Gorjului”.
Boierul Dincă Skileru, nepot de pandur
Boierul Dincă Skileru nu era născut boier, era moșnean, adică țăran liber. Boier a devenit prin spiritul său, prin cultură. S-a născut la 6 noiembrie 1846, în Schela, în zona plaiului Vâlcan. Părinții săi erau țărani moșneni, Alexie și Ilinca. I-a purtat numele bunicului său Dinu Skeleru, pandur alături de Gheorghe Magheru în oastea lui Tudor.
I s-a spus Dincă, spre a fi deosebit de bunicul lui, Dinu. A fost un autodidact, se spune că educația sa formală s-a limitat la doar 42 de zile. Ascuțit la minte, cu dar de vorbă, știa să citească, să scrie și să facă socoteli matematice. Purta haine tradiționale, din aba, respectând moda pandurească. Piesele vestimentare erau în culori naturale, vii.
Ales de săteni în Consiliul local, a scăpat chiar și dintr-un atentat. S-a căsătorit la Bâlteni, în satul soției sale și a trăit acolo din 1868, pentru tot restul vieții. Acolo și-a făcut „casa de sticlă”, de care vorbesc cântecele populare. A început cu un atelier de croitorie. S-a dedicat apoi comerțului și a investit profitul în terenuri. I-a învățat și pe țăranii săi moșneni ce să facă atât cu loturile individuale cât și cu pământurile obștilor devălmașe.
A investit în terenuri stâncoase, dar și în pâlcuri de pădure. Auzise că în străfundurile pământului slab agricol, ar putea fi comori, nu îngropate de haiduci ci, resurse naturale, Așa a ajuns unul din cei mai bogați gorjeni după Războiul de Independență.
A ajuns inclusiv la Londra
Viața l-a purtat cu mustața sa ascuțită și straiele sale, chiar prin „cele străinătățuri”, descălecând cum se zice chiar la Londra, unde s-a interesat despre minereul de fier, cupru, despre petrol și alte tipuri de resurse, pe care Gorjul strămoșesc le avea din plin, scrie istoricul gorjean Cornel Șomâcu, la rândul său. „Neica Dincă” a prezentat londonezilor primele mostre de antracit, cel mai eficient cărbune din lume.
Casa lui din Bâlteni, tradițional-românească avea foarte multe ferestre, cum văzuse că aveau englezii, ca lumina solară să intre cât mai bine, de aceea i se spunea „casa de sticlă”. Devotat soției, nu întreținea ibovnice, de unde și cântecul..că unii aveau două sau trei locuind în bordei, în timp ce el „în casa de sticlă era fără ibovnică”.
Credit foto: Wikipedia
Dincă Skileru - moșneanul din Parlamentul României
Legea electorală din 1866 permitea ca țăranii cu stare să poată candida în colegiul III al Adunării Deputaților. Dreptul de vot și dreptul de a candida erau rezervate celor ce aveau o anumită avere. Așa se face că, prieten fiind cu liberalul radical C.A:Rosetti, părintele Camerei de Comerț ca idee, așa cum prezintă Evenimentul Istoric, Nr. 98, el a ajuns în Parlament, începând din 1879. A fost ales succesiv până în 1911.
Credit foto: Wikipedia
A adus României singurul zăcământ de antracit, cel mai bun cărbune
În 1883, a făcut prima încercare de foraj petrolier din Oltenia. Instalația sa, diferită de ce era în Prahova a generat spargerea unei pungi de gaze. Nu a mai forat, dar Ministerul Agriculturii a consemnat premiera sa. La Schela, în satul natal, a descoperit unicul zăcământ românesc de antracit. Exploatarea de către el, în regie proprie a început în 1893. Astăzi, acest zăcământ e în conservare.
Dincă Skileru a fost un spirit combativ. S-a luptat pentru corectitudinea „legilor tocmelilor agricole”. A construit o școală la Bâlteni, a început ridicarea unei biserici, a donat bani Muzeului de Istorie local pentru a se dezvolta.. S-a zbătut pentru legislația educațională, comercială, electorală.
Despre „neica Dincă”, boierul emblematic al Gorjului, se știe că ne-a părăsit prin 1919, înainte să prindă în buchetul excepționalei sale vieți, al 73-lea bujor românesc.
