Autoritățile ecuadoriene și-au exprimat în van preocuparea și îngrijorarea către Beijing.  Timp de câțiva ani, sute de nave chineze de pescuit au fost înregistrate în vecinătatea rezervației marine a arhipelagului Galapagos.

Acest fenomen a fost adus la lumină în august 2017, când marina ecuadoriană (Armada del Ecuador) a reușit să rețină în apele Galapagosului nava chineză Fu Yuan Yu Leng 999, ale cărei congelatoare conțineau 300 de tone de pește, din care și specii protejate, precum rechinul-ciocan.

O amendă de 6 milioane de dolari a fost aplicată proprietarului navei, care a fost confiscată, iar căpitanul acesteia a fost condamnat la 4 ani de închisoare.

Cu toate acestea, acest episod nu a pus capăt prezenței flotilei de pescuit chineze. În anul următor, în jur de 300 de nave au fost observate în apropierea arhipelagului.

Același lucru în 2019, când președintele ecuadorian, Lenín Moreno, evocând „practici prădătoare inacceptabile”, a ordonat desfășurarea mijloacelor militare și i-a cerut ministrului său Externe să îl convoace „imediat” pe ambasadorul chinez în funcție, la Quito.

Istoria s-a repetat și în acest an. La jumătatea lunii iulie, marina ecuadoriană a raportat  prezența a 260 de nave de pescuit chineze  în apropierea celor 130.000 km2 care alcătuiesc rezervația maritimă Galapagos.

„Am vorbit cu prietenii noștri chinezi despre marea preocupare pe care această prezență o generează pentru Ecuador”, a spus Luis Gallegos, șeful diplomației ecuadoriene, într-un interviu acordat Radio Centro, săptămâna trecută.

„Flota internațională de pescuit se află în afara zonei economice exclusive a Galapagosului, iar îngrijorarea este că ea poate intra sau se infiltra”, a spus Oswaldo Jarrin, ministrul Apărării din Ecuador.

El a adăugat: „Toate țările din regiune sunt îngrijorate de prezența acestei flote chineze formate din traulere, dar nu numai. Există, de asemenea, petroliere, nave-uzină, nave de logistică care acoperă și pot pescui cu ușurință pe o suprafață de peste 30.000 km2, echivalent cu provinciile noastre Guayas, El Oro, Santa Elena și Los Rios”.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE