Problemele populației uigure, de religie musulmană, care locuiește majoritar în provincia nord-vestică Xinjiang, sunt binecunoscute la nivel mondial. Încă din 2009, când manifestații masive de protest s-au încheiat cu moartea a peste 200 de persoane, modul în care China rezolvă problema uigurilor a fost discutabilă.

Beijingul a vorbit despre o populație islamică radicalizată și cu legături cu organizațiile teroriste, cu precădere cele uzbece cu care se înrudesc uigurii. Uigurii și kazahii din regiune protestează, cu precădere, pentru a-și putea respecta riturile religiei musulmane și împotriva populării forțate cu populație Han, majoritară în China.

Ultimele date sunt însă de-a dreptul înfricoșătoare și vorbesc despre modul în care a ales China să răspundă acestor evoluții și revendicări în regiune. O suită de evenimente care au culminat cu o dezbatere la nivelul Comisiei pentru Drepturile Omului a ONU, a relevat utilizarea unor tabere de muncă, reeducare și concentrare în care sunt internați forțat milioane de uiguri și kazahi considerați extremiști, într-o acțiune extrajudiciară condamnată la nivel global. O reanalizare a situației uigurilor va avea loc în luna noiembrie și amenință să creeze un disconfort major Chinei, care respinge acuzațiile și dă vina pe o politizare a anchetei în cazul său.

Cazul taberelor de internare pentru milioane de uiguri a fost unul ilegal chiar și potrivit legii chineze, nu numai dreptului internațional. E motivul pentru care legi noi au fost adoptate între audierile la ONU pentru a permite deschiderea acestor „centre de educare” a „persoanelor influențate de extremism”. E vorba despre un sistem în care au dispărut peste 2 milioane de oameni și în care sunt internați astăzi peste un milion de musulmani uiguri și kazahi, în timp ce copii sunt despărțiți de părinți și internați în orfelinate de stat din China.

Potrivit foștilor încarcerați forțat, ei sunt obligați să renunțe la Islam, să declare loialitatea față de Partidul Comunist și să treacă prin aceste tabere de îndoctrinare ideologică chineze. Această nouă formă de reeducare este fără precedent și nu avea bază legală, iar încercările stângace de a crea azi baza legală în China au atras și mai mult atenția publică. Autoritățile locale chineze pot, astfel, „să înființeze centre de training și educație pentru deprinderi ocupaționale, organizații de transformare educațională și departamente de gestionare a transformării persoanelor influențate de extremism prin educație”. Centrele predau doar în limba mandarină, limba oficială în China, și fac „educație ideologică, reabilitare psihologică și corectare a comportamentului”, în timp ce legea interzice refuzul de a urmări radioul și televiziunea publică. Legislația inițială din 2017 se referea strict la interdicția vălului islamic, a comportamentului și limbajului extremist și sancționa refuzul de a asculta televiziunea și radioul publice.

SUA, UE și ONU au început să facă presiuni susținute asupra Chinei pentru acest tip de comportament. În August, detențiile arbitrare în masă ale populației de religie musulmană au fost analizate de către ONU, cu precădere supunerea uigurilor la reeducare prin centre de transformare prin privarea de libertate arbitrară și extrajudiciară. I s-a cerut Chinei abolirea oricăror forme de detenție arbitrară a uigurilor și altor minorități musulmane care trec prin programe psihologice de îndoctrinare cu propaganda comunistă.

E vorba despre 10 mln de uiguri și alte minorități care practică o formă de islam sunnit moderat și secularizat, în mare parte, precum cel din fosta Uniune Sovietică. Regiunea e bogată în resurse și petrol și e considerată importantă în proiectul chinez Belt and Road, al reiterării Drumului Mătăsii. Regiunea Xinjiang este măcinată de separatism iar, din 2016, libertățile religioase au fost drastic revizuite și limitate.

Acțiunile de integrare forțată și pretinsă de radicalizare a uigurilor conțin interdicția de a da anumite prenume copiilor, îndoctrinare politică și tortură în taberele de reeducare. Interesant este că acolo ajungi după ce în casele uigurilor sunt introduși cei numiți „rude”, chinezi Han care trăiesc forțat alături de familie, și anunță care sunt elementele radicalizate sau extremiste ce trebuie internate în tabere. Ei studiază loialitățile uigurilor și încearcă să schimbe elementele fundamentale ale familiilor precum limba, religia, structura familială și cultura mâncărurilor tradiționale, impunândule pe cele chineze.

În fapt, e vorba de un anumit procent de adulți care trebuie internat în aceste tabere fără vreun motiv clar identificabil. Deținuții sunt supuși unor exerciții caudate pentru a le fi spălat creierul și suportă privarea de somn și mâncare sau încătușarea la mâini și picioare câte 12 ore, dacă nu respectă regulile taberelor respective. Audierea din luna iulie în Comisia Congresului despre China a Jessicăi Batke, cercetător și analist în Departamentul de Stat, a relevat că „cel puțin într-o parte din aceste facilități, deținuții sunt supuși simulării înecului, sunt ținuți izolat fără apă și fără mâncare și sunt împiedicați să doarmă.”

Ei sunt interogați despre practicile religioase și despre vizitele peste hotare. Sunt obligați să-și ceară iertare pentru hainele pe care le poartă sau pentru că se roagă într-un loc sau moment nepotrivit, în public. Comisia condusă de Marco Rubio și Christopher Smith a propus sancțiuni pentru încălcarea drepturilor omului, dar administrația a rămas doar la comunicate ce marchează îngrijorarea și nu a luat încă alte măsuri mai dure.