În data de 9 martie este comemorat sacrificiul făcut în numele credinței creștine de către soldații romani din Legiunea a XII-a, Fulminata, în anul 320. Acești martiri, cunoscuți sub numele de „40 de mucenici”, au fost executați la marginea orașului Sevastia, pentru că au refuzat să-și abandoneze credința.

Prin urmare, una dintre interpretările pentru colacii oferiți ca pomană cu ocazia celor „40 de Mucenici” este amintirea sfinților a căror credință a depășit frica de moarte.

Cei „40 de Mucenici”. De ce colacii se fac în formă de opt

„Numiţi şi «zimţişori» (de exemplu în Giurgioana - Bacău sau Pustiana - Vaslui), un fonetism format de la «sfinţişori», colacii în formă de opt trimit, de fapt, la o reprezentare umană.

O altă explicaţie pentru numărul ritual de 40 (care se regăseşte în multe alte segmente ale culturii tradiţionale) apare într-o relatare din Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei, culeasă în localitatea botoşăneană Conceşti: «fimeile fac sfinţişori în formî di opt, mieruiţi şi daţi prin nucă, şi-i dau de pomană. Câti unu pentru fiecari din cele patruzăci di zâli câti au rămas pânî la Sfântu Gheorghe»”, a explicat dr. Adina Hulubaş, cercetător în cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi.

Această sărbătoare este legată de ziua de Mucenici, pentru că se spune aşa: «Sfântu’ Gheorghe, mare sfânt, /Scoate iarba pe pământ» (Botoşana - Suceava). Ca iarba şi cerealele să crească e nevoie însă de căldură, ceea ce se întâmplă cu ajutorul mucenicilor: «zâci lumea cî 20 di sfinţi trag în pământ frigul şi 20 di sfinţi scot afarî căldura» (Frătăuţii Vechi - Suceava)”, a mai precizat aceasta.

Superstiții legate de această sărbătoare

În plus, în multe sate, după cum a detaliat cercetătorul, pământul este bătut cu toiege sau maiuri pentru a accelera eliberarea căldurii, un gest atribuit și sfinților.

În prezent, se fac și prognoze meteorologice, fiindcă se crede că vremea va rămâne stabilă timp de 40 de zile, asemenea celei din 9 martie.

„În acelaşi registru dat de ritmul cosmic se înfăptuiesc şi gesturi cu rol augural. Focurile aprinse în ziua de Mucenici se fac din elementele vegetale din grădină, livadă sau curte, pentru a afuma copacii şi a purifica spaţiul gospodăriei. Soarele începe să crească în intensitate, iar focul ritual ar avea puterea de a-l ajuta să încălzească din nou planeta, pentru a permite supravieţuirea oamenilor.

La Paşti vom vedea aceeaşi practică, dar şi la solstiţiul de vară sau în ajun de Sfântul Dumitru. Adică de fiecare dată când astrul diurn pare să-şi schimbe regimul termic”, a adăugat dr. Adina Hulubaş.

Sărbătoarea celor „40 de Mucenici” deodată cu Moșii de Iarnă

În acest an, sărbătoarea Mucenicilor coincide cu Moșii de Iarnă, o perioadă în calendarul tradițional când cultul strămoșilor este intens marcat.

„Sunt pomeniţi cei din familie care au trecut Dincolo. Iar pentru spiritele tutelare al căror nume nu ni-l mai amintim (străbunici etc.) în Muntenia se face o coptură aparte: numită «Uitata». Ea este un colac cu formă umană, cu faţa clară, dar fără ochi.

Aşa cum precizează cercetătoarea Silvia Ciubotaru, păpuşa este jucată de copii în jurul focului din curte şi apoi împărţită celor prezenţi”, a mai declarat cercetătoarea.

Potrivit acesteia, suntem în mijlocul unui ritual de trecere, marcând începutul unui nou ciclu vegetativ, și este esențial să-l influențăm în mod pozitiv prin onorarea strămoșilor, arderea elementelor afectate de timp și chemarea primăverii cu formula rituală „Intră ger și ieși căldură!”, rostită în timp ce lovim pământul.

Această ordine a lucrurilor din lume, mereu continuă, oferea oamenilor un sens și o liniște interioară, potrivit ziaruldeiasi.ro.