Curtea de Apel București a hotărât recent că excluderea nejustificată a femeilor de la mai multe specializări militare și oferirea unui număr extrem de mic de locuri pentru femei în învățământul militar superior este discriminatorie.

Marea majoritate a instituțiilor de învățământ pre-universitar și universitar ale MApN oferă în continuare un număr de locuri disproporționat de mic pentru femei în comparație cu bărbații, fără prezentarea unor justificări obiective, legitime și proporționale, conform unui comunicat de presă.

MApN a fost deja sancționat prin avertisment de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în octombrie 2014 pentru această diferențiere nefondată. În ciuda acestei sancțiuni, MApN a contestat decizia CNCD în iarna anului trecut, argumentând în fața Curții de Apel București că femeile nu pot face parte din Armata Română pentru că au ciclu menstrual și, câteodată, fac copii.

 "O abordare fără limitări și constrângeri din partea decidentului militar la concursurile de admitere în unitățile și instituțiile de învățământ militar poate conduce în situația cea mai defavorabilă, la ocuparea an de an a locurilor scoase la concurs numai de către femei, la toate armele și specialitățile militare; prin reducere la absurd, într-o perioadă de 6-9 ani, poate apărea situația conform căreia o escadrilă de avioane multirol sau elicoptere de luptă să fie încadrată numai cu femei, ceea ce conduce, datorită structurii morfo-fiziologice şi biologice a părții feminine, ca în fiecare lună, pentru o perioadă de 4-5 zile escadrila să fie neoperațională, iar pe perioada maternității, care se poate întâmpla pentru mai multe femei din același escadrilă situația să fie asemănătoare.”[1]

"Locurile segregate și existența unui număr de locuri considerabil mai mic alocat femeilor pentru admiterea în cadrul instituțiilor de învățământ din cadrul MApN ne arată încă o dată că în România accesul femeilor este restricționat în anumite domenii doar pentru că sunt femei, aspect de altfel întărit prin argumentele absurde folositede reprezentații MapN", a declarat Andreea Braga, Președinta Centrului FILIA.

 Exemplul ales de MApN pentru a își justifica practica discriminatorie este de-a dreptul ironic, mai ales pentru că România a fost singura țară care a avut în Al Doilea Război Mondial o escadrilă formată exclusiv de femei. Escadrila albă a rămas  în istoria Armatei Române prin faptele sale de arme, precum misiuni de evacuare a râniților în Bătălia de la Odessa, Bătălia de la Stalingrad și Bătălia din Crimeea.

 Semnatarii[2] petiției depuse de 17 organizații la CNCD au atras atenția că împărțirea inegală pe sexe a locurilor scoase la concurs în cadrul unităților de învățământ ale MApN nu a existat întotdeauna. Accesul fetelor în colegiile militare liceale, de exemplu, a fost permis pentru prima dată în anul 2001. În perioada 2001 – 2004, nu au existat locuri de admitere separate pentru fete și băieți. Structura promoțiilor de absolvenți pentru perioada 2005-2008 demonstrează faptul că prezența fetelor era cel puțin la fel de numeroasă ca cea a băieților, iar performanțele lor școlare, atât la admitere, cât și la absolvire erau, de multe ori, superioare celor realizate de colegii lor băieți. În anul școlar 2016-2017, nu există niciun loc pentru fete în învățământul militar liceal.

 „În lipsa unor justificări reale, bazate pe date ştiinţifice concrete care să dovedească faptul că persoanele de sex feminin nu pot face faţă rigorilor profesiei şi condiţiilor de lucru respective, nu putem lega aceste cifre decât de tradiţie bazată pe stereotipuri şi prejudecăţi, ceea ce nu este o explicaţie rezonabilă şi acceptabilă în contextul limitării dreptului la educaţie şi formare profesională pe criteriul sex,” a declarat Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului și reprezentanta Coaliției anti-discriminare. „În baza acestui mod reducţionist şi retrograd de a privi viața femeilor, fosta Secretară de Stat Hillary Clinton ar fi trebuit să îşi ia concediu 4-5 zile pe lună, alături de toate femeile care muncesc, indiferent că sunt judecătoare, inginere sau profesoare.”

 Continuarea admiterii segregate pe sexe în învățământul militar pentru anul școlar 2016-2017 arată că sancțiunea prin avertisment nu are un impact real asupra celor care discriminează, mai ales luând în calcul faptul că locurile rezervate femeilor rămân în continuare extrem de puține. Coaliția Anti-discriminare, rețea informală de lobby și advocacy care a susținut acest caz în fața Curții de Apel București, atrage atenția căplanul de școlarizare pentru 2016-2017 este în continuare discriminatoriu, deși MApN a introdus locuri nesegregate pe sexe la anumite arme. Spre exemplu, Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu oferă doar 14 locuri pentru care concursul de admitere se organizează fără a fi luat în considerare genul. Arma în cauză este  intendența, adică serviciul din cadrul forțelor armate care asigură aprovizionarea trupelor cu hrană și cu echipament. Practic, MApN decide că singurul domeniu în care bărbații și femeile pot fi la fel de bine pregătiți este organizarea unei popote militare. Din totalul de 212 locuri scoase la concurs  de Academia Nicolae Bălcescu, 34 de locuri (16%) sunt rezervate femeilor, în timp ce 178 sunt accesibile numai bărbaților.

 Coaliția anti-discriminare solicită CNCD ca sancțiunile aplicate să fie proporționale cu gravitatea faptei de discriminare și cu adevărat disuasive. Amintim că CNCD poate sancționa persoanele juridice cu amendă de până la 2.000 până la 100.000 RON pentru discriminare. Situația nu se schimbă pentru că MApN nu a primit încă o sancțiune semnificativă, deși, conform hotărârilor CNCD și a Curții de Apel București, blochează în continuare nejustificat accesul la educație militară pentru întregi generații de femei care își doresc să facă parte din Armata Română.