Din cuprinsul articolului
Zilele de 6 și 7 ianuarie încheie ciclul sărbătorilor de iarnă care începe cu Ziua Sfântului Andrei pe 30 noiembrie și Ziua Sfântului Nicolae pe 6 decembrie. Nu doar Boboteaza și Soborul Sfântului Ioan sunt celebrate astăzi de către creștini, ci sunt și alte sărbători.
Armenii celebrează Nașterea și Botezul Domnului
În România, există din vremuri imemoriale, o mare comunitate de armeni. Chiar și un domnitor a avut Moldova, de origine armeană, Ioan Vodă cel Cumplit, numit și Ioan Armeanul. A domnit puțin, doi ani între 1572 și 1574, dar, în vremea domniei sale, Moldova cuprindea și importante părți de peste Nistru, așa numita Transnistria. Există documente moldovenești care vorbesc despre „țara noastră a Moldovei de dincolo de Nistru”.
Străvechea tradiție creștină armeană, Biserica Armeană fiind prima Biserică Creștină recunoscută oficial, arată că armenii celebrează Nașterea și Botezul Domnului pe 6 ianuarie.
Crăciunul staroverilor - 7 ianuarie
Se știe că România a aderat oficial în 1919 la calendarul gregorian iar Biserica Ortodoxă Română a făcut-o în 1924. De fapt, în 1916-1918, în timpul ocupației militare a Puterilor Centrale în Muntenia, Oltenia, Dobrogea, s-a introdus oficial calendarul gregorian în administrația militară.
Comunitatea staroverilor, adică a „celor care păstrează stilul vechi” nu a dorit să accepte trecerea de la calendarul iulian, la cel gregorian. Diferența a fost de 12 zile între cele două sisteme de calendar pentru secolul XIX și 13 zile pentru secolul XX. Practic, staroverii celebrează pe 6 ianuarie, Ajunul Crăciunului și pe 7 ianuarie, Crăciunul pe rit vechi. Obiceiul este celebrat în Republica Moldova, Serbia și Federația Rusă și, evident de către basarabenii din România sau de către minoritățile rusă și sârbă din România. În consecință, Anul Nou al staroverilor este pe 15 ianuarie, iar Boboteaza și Sfântul Ioan sunt pe 19 și 20 ianuarie.
Botezul Domnului și Soborul Sfântului Ioan Botezătorul
Botezul Domnului celebrat pe 6 ianuarie este văzut drept momentul în care Duhul Sfânt se arată, adeverind că Hristos era fiul lui Dumnezeu, în momentul în care Sfântul Ioan îl botează în apa Iordanului. Botezul este actul creștinării, iar Sinoadele Ecumenice de la Niceea-325 și Contantinopol-381 au stabilit clar că Botezul este actul de mărturisire pentru iertarea păcatelor: „mărturisesc un Botez pentru iertarea păcatelor”.
Sfântul Ioan Botezătorul este Profetul tranziției de la Vechiul, la Noul Testament. El s-a născut pe 24 iunie și a murit pe 29 august, fiind decapitat de către tiranul Irod Antipa, pe care-l acuza de trai în desfrânare. Aceste date sunt celebrate ca și alte două sărbători legate de aflarea minunată a Capului Sfântului Ioan Botezătorul.
Se consideră că prenumele Ioan, cu toate formele sale este cel mai răspândit din întreaga onomastică românească de inspirație creștină.
Recomandările noastre
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.