Pentru prima sa călătorie oficială în străinătate, autoritarul președinte al Emiratelor Arabe Unite a ales Franța. O vizită care subliniază bunele relații dintre cele două țări, deoarece ce Emmanuel Maron a făcut din Abu Dhabi pilonul acțiunii sale în lumea arabo-musulmană

Mohammed Ben Zayed Al Nayhan sosește duminică, 17 iulie, la Paris pentru o excursie oficială de două zile. Va fi prima sa vizită de stat în străinătate de la preluarea preşedinţiei Emiratelor Arabe Unite, la mijlocul lunii mai, după moartea fratelui său vitreg, Khalifa bin Zayed Al Nahyan. Șeful statului francez a mers la înmormântarea acestuia din urmă, pe 15 mai, pentru a întări și mai mult legăturile create de câțiva ani. Bărbatul poreclit „MBZ” se comportase ca liderul neoficial al federației celor șapte principate din Golf încă din 2014, când predecesorul său, afectat de un accident vascular cerebral, a fost nevoit să se retragă de la putere, notează Le Monde.

„Faptul că MBZ alege Franța pentru prima călătorie în străinătate în calitate de președinte conferă acestei călătorii o mare dimensiune simbolică”, notează François Touazi, fost diplomat și co-fondator al think tank-ului CAPmena, specializat în țările din Golf. ”Aceasta este o dovadă a puterii parteneriatului dintre Franța și Emirate și complicitatea creată între MBZ și Emmanuel Macron”.

Duminică, Mohammed Ben Zayed va fi întâmpinat la coborârea din avion de ministrul Economiei, Bruno Le Maire. Luni dimineață, se va întâlni cu ministrul forțelor armate, Sébastien Lecornu, la Hôtel des Invalides, după care va avea o întrevedere cu șeful statului, la Elysée. Ben Zayed și Macron se vor întâlni din nou seara pentru o cină de stat la Trianon, la Versailles. Vor fi prezenți aproximativ o sută de invitați, oficiali și personalități din lumea afacerilor, culturii și științei. Însoțit la aeroport de șefa diplomației, Catherine Colonna, liderul emirat va părăsi a doua zi Parisul, nu fără a se fi întâlnit cu premierul, Elisabeth Borne.

 Încălcările drepturilor omului, ignorate

Dineul de la Versailles va aminti de prânzul din septembrie 2021 de la Fontainebleu dintre cei doi președinți. Călătoria este, de asemenea, în concordanță cu cea făcută de șeful statului francez la Dubai, în decembrie 2021. La momentul respectiv, a fost făcut un anunț privind vânzarea record a 80 de avioane Rafale către Emirate. Se semnaseră contracte pentru o sumă de ordinul a peste cincisprezece miliarde de euro.

Schimburile dintre Paris și Abu Dhabi, care au început în anii 1970, când poziția relativ echilibrată a Franței în problema israelo-palestiniană a făcut-o atractivă în ochii monarhilor din Golf, s-au intensificat în anii 1990, sub președinția lui Jacques Chirac, un admirator al șeicului Zayed, președintele fondator al Emiratelor Arabe Unite. Însă, în timpul primului mandat al lui Emmanuel Macron, acest parteneriat a căpătat o dimensiune nemaivăzută până acum, Emiratele Arabe Unite devenind nu numai un client principal al industriei franceze, în special al armatei, ci și pilonul acțiunilor Parisului în lumea arabo-musulmană. Până la punctul de a comite uneori aceleași erori, ca atunci când Parisul l-a sprijinit pe mareșalul renegat Kalifa Haftar din Libia, cel care în 2019-2020 a pornit o ofensivă militară împotriva guvernului recunoscut internațional de la Tripoli.

Toate acestea s-au produs la schimb cu o tăcere completă a Parisului în privința încălcărilor drepturilor omului comise de regimul autocrat din Abu Dhabi, atât pe plan intern, cât și în operațiunile sale militare în străinătate. În decembrie, Federația Internațională pentru Drepturile Omului (FIDH) a pus sub semnul întrebării, într-un raport, vânzările de arme ale Franței către Emirate, unele dintre acestea fiind suspectate că ar fi fost folosite în Yemen, în cadrul coaliției anti-houthi condusă de Arabia Saudită.

 O putere financiară colosală

„Am vrut să demonstrăm că relațiile dintre cele două țări sunt atât de strânse, încât eludează reglementările internaționale privind comerțul cu arme”, a spus Antoine Madelin de la FIDH. Cu două zile înainte de sosirea „MBZ” la Paris, FIDH a publicat o scrisoare deschisă pentru a atrage atenția asupra soartei oponenților din Emirate, inclusiv a disidentului Ahmed Mansour, plasat în izolare din 2017.

Bogăția și stabilitatea Emiratelor explică în mare măsură idila dintre Paris și Abu Dhabi. Federația nu este doar o putere energetică de primă clasă, al doilea mare producător de petrol din Orientul Mijlociu, hotărâtă să devină un jucător important în sursele regenerabile. Dar este și o putere financiară colosală, în fruntea a o jumătate de duzină de fonduri de investiții a căror valoare cumulată depășește 1,5 trilioane de dolari. În timpul călătoriei sale la Dubai, Emmanuel Macron încheiase un acord cu unul dintre aceste fonduri, Moubadala, care a injectat 4 miliarde de euro în Banca Publică de Investiții (BPI). „A avea un astfel de partener în fața crizei care se profilează este un câștig pentru toată lumea”, spune François Touazi, care se așteaptă ca cooperarea economică dintre cele două țări să se extindă la noi sectoare, precum „hidrogenul - o miză majoră în contextul tranziției energetice, noile tehnologii și securitatea alimentară”.

Din decembrie, contextul geopolitic s-a deteriorat, ca urmare a discuțiilor privind nuclearul iranian și a războiului din Ucraina. În fața Teheranului, Parisul continuă să susțină salvarea acordului anulat de Donald Trump, în timp ce Emiratele par să se pregătească pentru eșecul negocierilor, fără a juca totuși escaladarea, spre deosebire de Israel. Un motiv cu atât mai întemeiat ca cei doi parteneri să formeze un front comun pentru a atenua tensiunile din regiune.

 Linie diferită privind frontul rusesc

În fața rușilor, liderii Franței și EAU nu sunt însă pe aceeași linie. Macron sprijină Ucraina, sperând în același timp într-o soluție negociată cu Rusia, odată ce luptele vor slăbi în intensitate. Ben Zayed nu și-a ales încă tabăra: Emiratele s-au abținut, în cadrul ONU, să ceară încetarea ostilităților, pentru a-și menține bunele relații cu Moscova. În timp ce europenii au decis un embargo asupra petrolului rusesc și se tem că Putin va opri complet livrările de gaze până la iarnă, se acordă prioritate diversificării surselor de alimentare cu energie. În acest domeniu, Emiratele, ca și alți producători din Golf, refuză să-și crească semnificativ producția de petrol și se bazează pe deciziile Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC). La Paris, însă, MBZ ar urma să se angajeze la livrări de motorină, în condiții care nu au fost precizate înainte de vizită.

De asemenea, ar urma să fie convocat un consiliu de afaceri franco-emirate, prezidat de CEO-ul Total, Patrick Pouyanné, și de Sultan Al-Jaber, șeful Adnoc, compania petrolieră din Emirate. Urmau să fie semnate diverse acorduri în sectoarele energiei, transporturilor și tratării deșeurilor. Un „parteneriat strategic global pentru energie” va fi, de asemenea, pus pe drumul cel bun, pentru a identifica proiecte de investiții comune în domeniul nuclear sau în cel al captării carbonului. O modalitate de a lupta împotriva încălzirii globale, diversificând în același timp sursele de aprovizionare. „Fiecare are propria abordare față de Ucraina, dar ceea ce contează este ceea ce ne unește”, a dat asigurări Palatul  Elysée, înainte de sosirea MBZ.

(Autori: Benjamin Barthe și Philippe Ricard)

Traducerea: Ruxandra Lambru/rlambru/czaharia