Weekendul acesta, peste 5.000 de oameni au intrat pe porţile de lemn de la Muzeul Satului din Timişoara, venind la Plai, cel mai important festival de artă şi implicare socială din România realizat de voluntari.
Concerte cu artişti din toată lumea, ateliere, mult joie de vivre, plus câte o brăţară verde – acestea sunt ingredientele cu care organizatorii i-au primit pe vizitatori.
Căsuţa olarului de la Bichiş, prima de pe aleea principală a Muzeului, este acum locuită de Cărtureşti. În şura de vizavi se proiectează filme contemporane. Cei care au mers mai departe pe cărarea („culturală”), au dat de torţele celor de la Shadows Art şi de şareta de la „Verde pentru biciclete”. Oameni de toate vârstele stau aşezaţi pe băncile improvizate din paleţi, cu câte o pernă din saci de rafie umpluţi cu cârpe.
Ocolul musical al Pământului
Festivalul Plai a făcut prin concerte înconjurul lumii. Vineri seara, jazzul adus de Christopher Pepe Auer a deschis atmosfera. Au urmat melodii cu influenţe de Bollywood, cu Trilok Gurtu şi muzicienii săi - la clape şi saxofon – un finlandez, la bass – un chitarist de culoare din insulele Newland, la chitară – un spaniol, la vioară – un italian. Efecte sonore ca de cavernă; sunetele scoase de instrumentele sale se estompau de fapt într-o găleată cu apă. Momentul principal a fost percuţia vocală a lui Trilok Gurtu, cu participarea spectatorilor. Artistul de origine indiană şi-a dobândit încă o dată admiraţia publicului şi chiar discipoli dornici să-l imite, după cum s-a putut observa sâmbătă, la atelierul ţinut de el. Ara Dinkjan şi DJ Vasile au făcut parte, de asemenea, din line-up-ul festivalului.
Misia: „Timişoara e diferită”
Misia şi-a făcut apariţia sâmbătă pe scenă drapată într-o rochie lungă, neagră, cu aer şi gesturi de icoană a fado-ului. După primul cântec explică: „This was the Portuguese jale”.
Cunoscuta interpretă de fado Misia a fost anul acesta capul de afiş al festivalului. În tradiţia Amaliei Rodriguez, Misia păstrează elementele definitorii pentru acest gen de muzică şi, în acelaşi timp, are curajul de a inova foarte mult. Fiecare melodie are o poveste, pe care Misia o spune la început, reuşind să transpună foarte bine publicul în atmosferă – despre iubiri şi tânguire, despre depărtări, în esenţă despre dorul cunoscut românilor.
„Noi am venit în mod special pentru fado, iubim această muzică. Îmi place enorm Amalia Rodriguez dar şi cântăreţele nou-apărute, Marizza, Misia”, spune o spectatoare, Cornelia Deliu.
Artista a afirmat că e încântată că a primit la Timişoara 33 de discuri cu Maria Tănase, de a cărei muzică este pasionată şi a felicitat voluntarii care au organizat festivalul, remarcând: „They showed it’s about the value and not the prize” („Au demonstrat că ceea ce contează este valoarea în sine a evenimentului şi nu remuneraţia”). „Timişoara is different”, a continuat ea. Mereu în aclamaţiile publicului, a încheiat după patru bisuri.
Mesaje eco-sociale
La Plai poţi să asculţi, să vorbeşti, să te mişti sau să contempli. Vizitatorii au venit pentru concerte, dar şi pentru ambianţă. „Dincolo de concertele pe care le oferim în fiecare an, Plai urmăreşte să fie un loc unde lumea să se deconecteze şi să-şi găsească câte o pasiune”, spune Andreea Iager, organizatoare şi co-fondator al festivalului.
La cele peste 200 de ateliere oricine şi-a putut exersa câte un hobby şi, de ce nu, chiar să îşi descopere unul nou şi extravagant.
Expoziţii de sculptură, fotografie, grafică, pictură, jocuri pentru cei mici, improvizaţie teatrală, atelier de confecţionat păpuşi, ikebana, workshop de speologie – toate răspândite pe potecile din pădure, sunt doar câteva dintre specialităţile din „meniul” festivalului.
Workshopurile cu mesaj social sunt un alt element specific Plaiului. Anul acesta s-a discutat despre drepturile copiilor şi siguranţa lor pe internet (organizaţia Salvaţi Copiii), despre diversitatea religioasă şi anti-discriminare (Institutul Intercultural), despre integrarea socială a categoriilor defavorizate. Deţinuţii din Penitenciarul Timişoara au avut o prezenţă aparte, cu ateliere de caricaturi şi de dans modern; iar backstage-ul de anul acesta este realizat în totalitate din materiale reciclabile şi, deci, e ecologic.
Foto: Adi Pîclişan
ISTORIE
Festivalul Plai a pornit în 2006, când câţiva prieteni au vizitat Muzeul Satului şi au găsit că merită mai mult decât expunerea de care beneficia în acel moment. „Ideea noastră se mulează pe specificul zonei de vest a ţării – diversitatea mare de culturi”, spune Andreea Iager.
Anul viitor, organizatorii promit să ofere şi întâlniri cu meşteşugari autentici la Muzeul Satului, în festival.
„Vrem ca publicul să ia contact cu acele valori româneşti care sunt pe cale să se piardă. Pe această cale sperăm să ajutăm la conservarea lor”, conchide Andreea Iager.
Recomandările noastre
