Mircea Fechet. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Privilegiile din magistratură revin în centrul atenției după ce șefa CSM, Elena Costache, a afirmat că o pensie de 11.000 de lei i se pare „mică”.
Declarația a stârnit un val de reacții, printre care și cea a fostului ministru al Mediului, Mircea Fechet, care a vorbit despre o „realitate paralelă” construită pe „aroganță și misecuvenism”.
Într-un context social tensionat, marcat de inechități economice și dezbaterea privind reforma sistemului public, astfel de poziții publice capătă o încărcătură politică și simbolică tot mai puternică.
Mircea Fechet despre privilegiile în magistratură
Declarația controversată aparține președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, care a reacționat ferm împotriva propunerii premierului Ilie Bolojan și a președintelui Nicușor Dan privind tăierile pensiilor speciale. Conform proiectului, vârsta de pensionare ar urma să crească la 65 de ani, iar pensia să fie echivalentă cu 70% din salariul net al unui magistrat. Costache a susținut că pensia de 11.000 de lei ar fi insuficientă pentru a garanta independența justiției și a subliniat presiunea psihologică și responsabilitatea enormă a funcției.
Într-un interviu pentru Digi24, ea a mai afirmat că meseria de magistrat este una vocațională, unică în natura sa, și că sistemul trebuie să recunoască aceste caracteristici printr-o remunerație „adecvată”. Întrebată despre discrepanțele față de pensiile celor care muncesc până la 65 de ani și primesc de trei-patru ori mai puțin, Costache a spus că nu poate fi făcută o comparație directă, deoarece „nu este același nivel de responsabilitate sau complexitate”.
Reacții ferme și cifre care amplifică tensiunile sociale
Bani. Sursa foto: Pixabay
Afirmațiile Elenei Costache au fost întâmpinate cu indignare, în special din partea opiniei publice și a politicienilor. Liberalul Mircea Fechet a reacționat printr-o postare virulentă pe Facebook, în care a descris sistemul pensiilor speciale drept „o lume paralelă”, întreținută de „aroganță instituționalizată”. El a criticat faptul că mulți magistrați se pensionează la 48 de ani și revin imediat în posturi plătite, de cele mai multe ori tot în sectorul public.
Fechet a acuzat cultura privilegiului cimentată prin legi, contracte colective, sporuri și indemnizații, afirmând că statul român a ajuns să funcționeze mai degrabă pentru „cei învățați să fie deasupra celorlalți”, decât pentru cetățeanul obișnuit. Tot el a subliniat că peste 95% dintre pensionarii români nu beneficiază nici măcar de o treime din suma invocată de șefa CSM și că întreaga arhitectură a sistemului actual al pensiilor de stat necesită o revizuire profundă, potrivit news.ro.
Privilegiile contestate, în centrul reformei statului
Disputa redeschide discuția mai amplă privind privilegiile în sistemul public, în special cele acordate prin legi speciale. Propunerile guvernamentale de reformă vizează echilibrarea sistemului de pensii și eliminarea dezechilibrelor flagrante între diferite categorii socio-profesionale. Potrivit unui raport recent, pensiile speciale au crescut constant în ultimul deceniu, în timp ce pensia medie în România rămâne sub 2.500 de lei. În acest context, vocile care susțin eliminarea acestor beneficii excepționale câștigă tot mai mult teren.
Pe plan internațional, instituțiile financiare precum Comisia Europeană și Banca Mondială au cerut în mod repetat reforme pentru a reduce deficitul bugetar și a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii. România se angajase, prin PNRR, să reformeze sistemul pensiilor speciale până în 2026. În acest cadru, declarațiile Elenei Costache pot afecta percepția publică asupra angajamentului guvernului în fața partenerilor externi și a propriilor cetățeni.
