În miezul zilei, când soarele arde cel mai tare muntele şi potoleşte vâltoarea Milcovului, poştaşul Nelu Boroş iese la muncă. Cu tolba plină de scrisori, trece ţanţoş podul schilodit de vreme, cel care face legătura dintre moldovenii şi muntenii satului Valea Milcovului din comuna Reghiu, judeţul Vrancea.

„Asta e, aşa, în glumă, pentru că nu ţine nimeni cont de treaba asta. Se ştie că, dacă treci peste Milcov, intri în Moldova din Muntenia şi invers. Dacă ar fi să ne luăm după graniţa asta, eu stau în Moldova şi vaca paşte în Muntenia”, explică secretul hotarului, poştaşul Boroş.

Aici, la graniţa dintre Moldova şi Muntenia, oamenii beau apă din mila lui Dumnezeu, atunci când plouă şi soarele nu arde atât de tare încât să evapore rând pe rând, apa din fântâni. Problema asta îi macină şi le dă bătăi de cap de când se ştiu. „Lumea nu s-a încumetat să-şi facă fântâni pentru că e aproape imposibil, pânza freatică e la foarte mulţi metri în pământ”, mai spune poştaşul Boroş.

La apă, ca Nadia Comăneci

Fântâna de unde iau apă oamenii e peste „gârlă”, aşa cum îi zic localnicii Milcovului. Înarmată cu două găleţi pline ochi cu apă, tanti Ioana calcă cu mare grijă pe punte. Podeţul e de fapt un trunchi de copac tăiat în două, croit fix cât să încapă pe el o persoană cu două găleţi şi pune la grea încercare, de mai multe ori pe zi, echilibrul şi muşchii sătenilor. Proptit bine între pietre, podeţul ţine până la prima ploaie mai serioasă, când se înfoaie râul şi-l ia cu el la vale. Tanti Ioana, pentru că „e femeie, e bătrână şi nu prea mai e în forţă ca altădată”, îl trimite la apă pe Valică, bărbatul ei.

„Iarna, când îngheaţă, e foarte greu, iar noi, bătrânii, nu prea ne încumetăm să trecem podeţul. Le-am zis celor de la Sfat că punem noi bani, mână de la mână, şi ne facem pod, numai să ne lase să-l facem. Bărbată-miu are atelier în curte, tăia el toate lemnele şi îl ridicam noi, oamenii din sat. Ei mi-au zis: "Păi, matale ştii că un proiect costă 100 de milioane de lei?", spune necăjită tanti Ioana. De la primărie nu mai are nicio speranţă, se descurcă cum poate şi face naveta „peste gârlă” ca să aibă de băut, pentru gătit şi pentru animale, „ca să nu se urce porcul în cap şi să nu moară găinile de sete”.

Blestemul apometrului

Măriuţa Fânaru a stat 23 de ani în oraş, la bloc, şi a lucrat la fabrică. Apoi s-a mutat înapoi la ţară, acolo unde „mai poţi să creşti o găină, un porc şi te descurci altfel”. Ca să-şi facă fântână în curte trebuie să sape adânc până să ajungă la „izvoarele cu multă apă”. Şi oricum, cei care au reuşit să-şi facă fântână în curte merg tot „peste gârlă”, pentru că acolo e apa cea mai bună de băut şi pentru mâncare.

Când au început autorităţile să tragă apă, tanti Măriuţa a crezut că „viaţa va fi un pic mai uşoară” şi că „două cepe şi câţiva cartofi” îi va putea spala cu apă de la cişmeaua din faţa porţii, însă acum, de la robinet nu curge nici măcar praf. „Să pună apometre, să plătim, numai să avem apă. Ne chinuim de atâta timp şi cei de la Sfat ne tot promit că se va rezolva cumva”. De multe ori, când apa nu mai vine din cer, iar fântânile seacă, pentru sătenii din Valea Micovului singura soluţie e să bată drumul până la izvoarele din Andreiaşu, comuna vecină.


OPINIE. Poştaşul comunei crede că cea mai bună apă este în Moldova


GOSPODĂRIE. Sătenii merg de mai multe ori peste „gârlă” pentru orătăniile din curte


DE NEVOIE

Sătenii spală rufele la „baltă”

Când vine vorba de spălat, sătenii din Valea Milcovului cred că nici un detergent nu scoate rufele mai curate decât apa din „baltă”. În locul cel mai adânc din apropierea râului se adună apă din Milcov, iar după ce stă câteva ceasuri la soare, e numai bună pentru spălat. „Hainele ies curate, spălăm şi noi după condiţiile de viaţă pe care le avem. Aşa ne-am învăţat, ne descurcăm cum putem. Se pare că pe noi nu prea ne bagă nimeni în seamă, suntem mai uitaţi de lume, în zona asta”, spune cu amărăciune tanti Ioana.

În fântâni, apa e sălcie şi nu prea e bună la gătit. Chiar şi aşa, unii săteni n-au stat prea mult pe gânduri şi şi-au făcut fântâni.

Chiar la intrarea în sat, locul unde s-a montat pentru prima dată o cişmea, tanti Viorica a săpat în curte vreo 18 metri până a dat de apă. Atunci când vine vorba de apă, în comparaţie cu alţi săteni, ea e de părere că a avut un dram de noroc în plus. „Eu şi vreo doi vecini avem fântâni în curte, dar şi la noi, dacă nu plouă, n-avem”. Până să ajungă „la izvoare” a săpat mult, dar a şi meritat, „dacă plouă serios o zi întreagă, de dimineaţă până seara, este apă în fântână pe vreo două săptămâni”. Acum , tanti Viorica are mare grijă să calculeze cu atenţie fiecare găleată de apă şi să facă economie în funcţie de cât de tare arde soarele pe cer.

Promisiunile sunt apă de ploaie

De când au venit muncitorii să lucreze la podurile distruse de inundaţiile care au fost în 2005, localnicii din zonă spun că n-au mai venit niciodată aşa de mulţi oameni să muncească pentru ei.

Apa pentru sătenii din Valea Milcovului stă să intre în conductă după câteva puncte de sudură şi o deschidere de robinet. În faţa primăriei Reghiu se lucrează de zor la unul dintre podurile care au fost afectate de inundaţiile din 2005.

Viceprimarul Neculai Nemuţ spune că treaba e mai complicată decât pare la prima vedere şi că nu se poate rezolva cu un simplu aparat de sudură. Ca să curgă apă la cişmelele sătenilor, trebuie „aparatură serioasă, pentru că e o conductă cu presiune şi nu e vorba de o simplă legătură, faci o improvizaţie şi s-a rezolvat treaba”. Cât despre podeţul care trece peste „gârlă” şi duce la fântână, cei de la primăria din Reghiu spun că „s-ar apuca şi mâine de construit”, dar i-a lovit criza şi fondurile s-au cam „evaporat” pentru alte proiecte.

„Nu e vorbă că nu vrem, din păcate la rectificarea de buget nu am mai primit nimic. Bugetul nu prea există, nu avem uzine şi lumea e săracă. Nici nu e o zonă de câmpie ca să facă lumea agricultură, fiecare mai creşte cum poate un animal sau o pasăre”, explică situaţia vicele Nemuţ.

Până să urnească „aparatura specială” compania care distribuie apa în zonă, sătenii din Valea Milcovului se gândesc în continuare de unde să aducă apă pentru ziua de mâine şi aşteaptă norii cu ploaie.


INDOLENŢĂ. Conducta cere sudură
Foto: Răzvan Vălcăneanţu


PROGNOZĂ

România intră în secetă

Mai multe zone ale ţării au început să se confrunte cu seceta, iar prognozele meteorologilor nu sunt prea liniş titoare pentru România. Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, vara aceasta vom avea parte de zile caniculare, în care se vor înregistra temperaturi maxime de peste 35 de grade Celsius.

Meteorologii mai spun că următoarele două luni vor fi foarte călduroase, iar cantităţile de precipitaţii vor fi aproape neînsemnate în unele zone ale ţării. În luna august, ploile vor ocoli sudul Moldovei, Bărăganul şi Dobrogea. Primele semne de revenire la normal a temperaturilor vor apărea în luna octombrie, atunci când precipitaţiile vor fi mai însemnate. Un raport al Agenţiei Europene de Mediu susţine că, în următorii ani, tem peraturile vor creşte cu până la 7 grade Celsius.

Din păcate, lipsa ploilor a afectat deja mai multe suprafeţe agricole. Cele mai recente cercetări făcute de Ministerul Agriculturii arată că, până acum, au fost afectate în jur de un milion de hectare de culturi agricole.