Mihai Fifor, înainte de examenele de Capacitate și de Bacalaureat: jumătate dintre elevi nu înțeleg cu adevărat ceea ce citesc

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Deputatul Mihai Fifor afirmă că România intră în perioada examenelor pe fondul unei crize profunde din educație, ignorată de stat de-a lungul mai multor decenii: „În aproximativ o lună încep examenele de Capacitate și de Bacalaureat. Într-o țară în care educația este de ani de zile tratată la „și altele”.

Mihai Fifor: O bombă cu ceas plantată după 1989 care astăzi ne explodează în față

Mesajul transmis de Mihai Fifor pe rețelele sociale descrie o situație pe care o califică drept consecință întârziată a unor decizii și amânări acumulate după 1989. Tonul este unul ferm, cu accent pe ideea de responsabilitate colectivă ignorată de-a lungul timpului.

În postarea sa, deputatul PSD evocă o realitate pe care o consideră vizibilă de ani buni, dar tratată cu indiferență sau amânată în mod repetat. Ideea centrală este că semnalele au existat, însă nu au fost luate în considerare.

„O bombă cu ceas plantată după 1989 care astăzi ne explodează în față. Nici măcar nu putem spune că nu știam. Toate semnalele au fost acolo. Toate statisticile au fost publice. Toate avertismentele au fost ignorate. Doar că, în dulcele „las’ că merge și așa” românesc, am lăsat bomba amorsată sub preș, în speranța că va exploda în mandatul altcuiva. Mereu al altcuiva. Ei bine, bomba aceea ne-a explodat în față”, a scris Mihai Fifor în postarea sa de pe social media.

Profesorul și teologul Florian Bichir despre scandalul DexOnline: Creștinii sunt toleranți. Să demonstrăm că suntem creștini, nu cretini!

Walt Disney a fost timp de 26 de ani informatorul FBI

Deputatul transmite un avertisment: Adevărul este, din păcate cutremurător

Mihai Fifor amintește că în perioada aceasta, România intră din nou în obișnuitul exercițiu anual al evaluărilor din educație, marcat de emoții, rezultate și interpretări statistice. Accentul se mută, ca de fiecare dată, pe medii, procente de promovare și clasamente.

În spațiul public vor fi aduși în prim-plan elevii olimpici, folosiți adesea ca exemplu al performanței sistemului educațional. Aceștia devin reperele pozitive ale unui tablou general mult mai complex.

Săptămânile acestea, România se pregătește din nou pentru ritualul anual al emoțiilor, al rezultatelor și al statisticilor. Vom vorbi despre medii, despre procente de promovare și despre câțiva olimpici excepționali pe care îi vom scoate în față ca dovadă că sistemul funcționează. Adevărul este, din păcate, altul. Cutremurător. Educația românească nu mai este de mult o problemă a viitorului. Este o problemă cronicizată a prezentului. Rezultatul a zeci de ani de improvizație, nepăsare și „reforme” făcute mai mult pe hârtie decât în realitate”, a mai transmis Mihai Fifor.

O criză acumulată în timp și ignorată

Mesajul lui Mihai Fifor pune accent pe instabilitatea din zona decizională a educației, unde, în opinia sa, schimbările frecvente de conducere și de politici au devenit o constantă. Acesta vorbește despre alternanța de miniștri, programe și strategii, dar și despre anunțuri repetate de „reforme” de-a lungul anilor.

În viziunea sa, această succesiune de modificări nu a produs stabilitate, ci dimpotrivă, a generat efecte vizibile în rezultatele sistemului. Consecințele sunt reflectate, susține el, în indicatorii statistici ai educației.

„Am schimbat miniștri, programe, strategii și denumiri, am anunțat revoluții în educație la fiecare câțiva ani, iar astăzi consecințele se văd în fiecare statistică. Cel mai elocvent exemplu este poate chiar ceea ce s-a întâmplat în mandatul lui Ilie Bolojan: trei miniștri ai Educației în doar zece luni, dintre care unul interimar. O cifră care spune totul despre locul pe care educația l-a ocupat pe agenda guvernamentală. Cum să construiești performanță, continuitate și reforme serioase într-un domeniu tratat cu atâta dispreț?”, a subliniat Fifor.

Mihai Fifor, despre analfabetismul funcțional

El a făcut referire și la rezultatele PISA, care indică faptul că aproximativ 42% dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență la lectură, iar peste o treime se află în zona analfabetismului funcțional sever. Deputatul afirmă că problemele reale ale sistemului nu sunt vizibile doar în rezultate, ci mai ales în numărul mare de elevi care nu mai ajung să susțină examenele.

„Revenind realitatea zilei, cifrele vorbesc de la sine. Aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani nu înțeleg cu adevărat ceea ce citesc. Rezultatele PISA arată că aproximativ 42% dintre elevii români nu ating nivelul minim de competență la lectură, iar peste o treime se află în zona analfabetismului funcțional sever (...). Analfabetismul funcțional nu înseamnă însă doar eșec școlar. Înseamnă cetățeni vulnerabili la manipulare, angajați mai puțin competitivi, productivitate redusă și, în final, o economie mai slabă. Este una dintre explicațiile pentru care România rămâne blocată în cercul salariilor mici și al dezvoltării inegale”, a mai punctat deputatul PSD

Deputatul face a o evaluare a rezultatelor din anii precedenți

Fifor a precizat că, anul trecut, 74,5% dintre elevii prezenți la Evaluarea Națională au obținut medii peste 5, iar rata de promovare la Bacalaureat a fost de 83,2% pentru promoția curentă. Deputatul a adăugat că la Evaluarea Națională 2025 au fost înscriși 159.229 de elevi, însă examenul a fost susținut de doar 152.235. În cazul Bacalaureatului, acesta susține că diferențele sunt și mai vizibile atunci când este analizat parcursul întregii generații.

„Anul trecut, la Evaluarea Națională, doar 74,5% dintre elevi au obținut medii peste 5. Asta înseamnă că unul din patru copii care au ajuns la finalul clasei a VIII-a nu a reușit să atingă nici măcar pragul minim.

• La Bacalaureat, rata finală de promovare a fost de 83,2% pentru promoția curentă. O cifră care, la prima vedere, pare decentă. Numai că ea ascunde o realitate mult mai dură: foarte mulți dintre cei care au intrat în sistem nu au mai ajuns niciodată în fața examenului. Iar aici apare adevărata tragedie.
• La Evaluarea Națională 2025 au fost înscriși 159.229 de elevi, dar examenul a fost susținut de doar 152.235. Asta înseamnă că aproape 7.000 de copii nu au ajuns efectiv la examen.
• La Bacalaureat 2025, situația a fost și mai îngrijorătoare dacă privim parcursul întregii generații. Din promoția curentă s-au înscris 94.100 de elevi, iar la examen s-au prezentat 92.393. Însă adevărata dramă începe mult înainte de ziua examenului”, mai arată deputatul.

Problema abandonului înainte de examene

Mesajul transmis de deputat readuce în atenție problema elevilor care nu mai ajung să participe la examenele naționale, deși figurează inițial în clasele terminale. Cifra invocată pentru clasa a XII-a indică aproximativ 28.600 de elevi care nu s-au mai înscris la Bacalaureat.

Această situație este prezentată ca un fenomen de amploare, care afectează în mod direct imaginea reală a parcursului educațional. Accentul nu este pus pe rezultatele obținute la examen, ci pe pierderea elevilor înainte de momentul evaluării finale.

„Aproximativ 28.600 de elevi care figurau în clasa a XII-a la începutul anului școlar nu au mai ajuns nici măcar să se înscrie la Bacalaureat. Aproape un sfert din generație dispare înainte de examen. Aici este adevărata măsură a eșecului. Problema României nu este câți pică Bacalaureatul. Problema României este câți nu mai ajung să îl susțină. La Evaluarea Națională lipsesc aproape 7.000 de copii. La Bacalaureat dispar din sistem aproape 30.000 de tineri înainte să poată fi evaluați. Iar apoi ne felicităm pentru procentele de promovare ale celor rămași”, a mai scris deputatul în postarea sa.