Mihaela Bilic propune „micul dejun Oslo”, un plan alimentar adoptat în anii ‘30

Mihaela Bilic propune „micul dejun Oslo”, un plan alimentar adoptat în anii ‘30Mihaela Bilic. Sursa foto: Facebook/Mihaela Bilic

Mihaela Bilic, medic nutriționist, propune „micul dejun Oslo”. Reamintim că în anii ‘30 Norvegia s-a confruntat cu pierderi masive ale locurilor de muncă, falimente ale companiilor, scăderi ale exporturilor, creșterea șomajului și o scădere a calității vieții. În plină criză economică, medicul nutriționist propune acest plan care aparține medicului Carl Schiotz.

Mihaela Bilic propune „micul dejun Oslo”, un plan alimentar adoptat în anii ‘30

Mihaela Bilic spune că medicul Carl Schiotz a propus „micul dejun Oslo” „pentru a îmbunătăți sănătatea copiilor școlari și a oferi o masă gratuită celor fără posibilități”

„Ați auzit de micul dejun de la Oslo? Nu este vorba de un meniu de restaurant, ci de un program de nutriție adoptat în anii ‘30 pentru toți copiii de școală primară. În plină criză economică medicul Carl Schiotz a propus “micul dejun Oslo” pentru a îmbunătăți sănătatea copiilor școlari și a oferi o masă gratuită celor fără posibilități”,

Ce conținea micul dejun  al unui elev norvegian în anii 30

Potrivit medicului nutriționist, „pachetul de mic dejun cuprindea două felii de pâine integrală cu margarină, o felie de brânză, un pahar de lapte, 1/2 de măr și 1/2 portocală plus o linguriță de ulei de ficat de cod. O masă rece, simplă, cu densitate nutritivă crescută. Rețeta a fost ușor de pregătit și de distribuit în toate școlile”.

Mihaela Bilic mai arată în postarea sa că „nu doar conținutul mesei era important, ci și organizarea, ritualul în sine. Doctorul Schiotz considera că trebuie să-ți fie foame ca să apreciezi mâncarea, iar un copil abia trezit din somn nu trebuie îndopat”.

De asemenea, medicul mai spune că „drumul în aer liber până la școală era necesar ca să deschidă apetitul, iar masa servită într-un cadru organizat, aerisit și luminos era mai bună decât acasă. Micul dejun dura jumătate de oră, în liniște și fără grabă, trebuia să mesteci bine și nu aveai voie să bei și să mănânci în același timp”.

Pâine prăjită

Pâine prăjită. Sursa foto: Pixabay

Micul dejun Oslo a fost cel mai celebru program de medicină preventivă

Mihaela Bilic mai susține că acest program aplicat copiilor la acea vreme „a schimbat obiceiurile alimentare ale norvegienilor și s-a extins apoi în toată Scandinavia și în Europa, ajungând până în Australia și Canada”.

Programul alimentar a avut un impact major asupra dezvoltării copiilor care l-au urmat în mod constant. Potrivit studiilor, aceștia au înregistrat îmbunătățiri vizibile nu doar în ceea ce privește înălțimea, cu o medie de creștere de aproximativ 10 centimetri până la vârsta de 14 ani, ci și în starea generală de sănătate.

„Impactul a fost remarcabil. Copiii care au mâncat regulat micul dejun Oslo au înregistrat salturi vizibile la creșterea în înălțime, dar și ca stare generală de sănătate, mai ales pentru bolile de piele. Studiile au arătat că, la vârsta de 14 ani, media înălțimii a crescut cu aproximativ 10 cm”, mai subliniază medicul nutriționist.

Mihaela Bilic: Un copil bine hrănit are toate șansele să devină un adult echilibrat

Rezultatele au transformat acest model de alimentație într-un exemplu de succes în domeniul sănătății publice. A fost mai mult decât o simplă intervenție programul nutrițional. S-a demonstrat, de asemenea, că investițiile în alimentația sănătoasă a copiilor pot genera efecte pozitive pe termen lung, nu doar la nivel fizic, ci și social.

„Când o țară a implementat un mic dejun sănătos, a crescut nu doar copii mai înalți și mai robuști, ci și încrederea într-o politică publică care pune bunăstarea socială în centrul atenției. Iată dovada că un copil bine hrănit va fi un copil bine crescut”, a concluzionat  Mihael Bilic  în postarea sa de pe social media.