Amestecul de conţinut, învăţarea alternativă, folosirea schemelor logice ori a listelor ce conţin cuvinte-cheie sunt câteva variante de memorare ce se pot folosi cu succes înainte de examen.

Viitorii absolvenţii de liceu trec zilele acestea printr-o perioadă stresantă. Emoţiile bacalaureatului, urmate de stresul admiterii la facultate au consecinţe periculoase: randamentul la învăţare nu mai este cel dorit, şi, mai mult, unii au senzaţia că au uitat şi informaţia deja acumulată.

Vă prezentăm câteva sfaturi practice şi metode de învăţare şi recapitulare, eficiente atât pentru cei care au deschis cărţile din timp, cât şi pentru cei mai puţin conştiincioşi.

Fără excese!

Cel mai important sfat pe care îl dau specialiştii este ca în această perioadă să se evite excesele de orice fel: consumul exagerat de băuturi energizante ori cafea, nopţile nedormite, învăţarea fără pauză etc. Toate acestea vor epuiza organismul înainte de examene.

Procesul eficient de acumulare de informaţii şi recapitulare depinde atât de capacităţile personale, cât şi de metoda de studiu folosită. Unii reţin bine informaţia dacă subliniază fraze întregi din lecţie, alţii făcând scheme ori memorând pur şi simplu conceptele şi cuvintele cheie extrase.

Oricare dintre variante este bună atâta timp cât, pentru aceeaşi persoană, a dat roade în trecut.

Cinci paşi pentru memorare

O metodă simplă şi eficientă de acumulare de informaţii este aşa numita metodă RICAR (Răsfoire generală, Întrebări, Citire activă, Amintire, Recapitulare). Răsfoirea materiei presupune o primă lectură a lecţiei, fără pretenţia de a reţine neaparat ceva, vizualizarea datelor şi a schemelor (dacă există).

În cea de-a doua etapă, cel ce învaţă îşi pune întrebări despre tema pe care o studiază, urmând să găsească răspunsurile la cea de-a doua lectură, numită citire activă. În timpul acesteia, se identifică răspunsurile, se fac corelări şi se diferenţiază informaţiile principale de cele secundare.

Amintirea, penultima etapă, are ca scop memorarea, aşa că se iau notiţe finale, în aşa fel încât, la ultima etapă, cea de recapitulare, să poată fi redată cu uşurinţă întreaga informaţie.

Metodă alternativă: cocktail-ul de materii

Învăţarea pe bază de scheme logice, cu sublinieri ori cu ajutorul unei liste de concepte şi cuvinte cheie sunt variantele clasice de acumulare eficientă de informaţie.

Există, însă, şi metode alternative, precum amestecul de conţinut ori învăţarea treptată. O reţetă care dă randament în mod surprinzător este "amestecarea" materiilor, care presupune învăţarea alternativă pentru două sau mai multe discipline. Specialiştii spun că avantajul acestei metode este că atenţia şi puterea deconcentrare se menţin pe o perioadă mai mare.

Cei ce se pregătesc pentru o facultate la care se intră pe bază de examen şi au mai mult timp de învăţare la dispoziţie pot folosi metoda învăţării treptate: două ore dimineaţa, două seara.

Conform unor studii de specialitate, acumularea de informaţii la intervale mari de timp face ca datele să se fixeze mai bine în memorie. În momentele de relaxare şi în timpul somnului, creierul sedimentează informaţiile acumulate anterior.

Lumină naturală şi linişte

O cameră luminată cu lumină naturală, bine aerisită, fără surse de zgomot şi fără alte persoane în jur- sunt condiţiile ideale de învăţare. Unele studii spun că este bine să se păstreze o oarecare constanţă legat de locul în care se învaţă, alţii susţin alternarea locurilor din încăpere: la birou, pe pat, pe jos, în fotoliu etc.

Cât stă creierul "în priză"?

Pe parcursul unei zilei de efort intelectual, creierul are perioade de maximă şi minimă receptivitate. Acestea diferă în funcţie de "antrenamentul" intelectual, obişnuinţele de învăţare, bioritm, motivaţie etc.

În perioadele cu motivaţie puternică, puterea de concentrare se menţine pe perioade mai lungi de timp, iar creierul rămâne în priză chiar şi la orele în care, în mod normal, avea activitate redusă.

Dimineaţa se învaţă cel mai bine

În mod normal, intervalul 9.00-11.00 este ideal pentru învăţare, iar capacitatea de reţinere scade treptat spre prânz. Între 13.00-15.00 şansele de reuşită sunt reduse, însă după ora 16.00 puterea de concentrare şi reţinere creşte.

După ora 19.00, începe să se instaleze treptat oboseala, iar capacitatea de învăţare scade. Este foarte important ca orele de somn să fie respectate. 5 porţii de fructe şi legume consumate în fiecare zi asigură echilibrul necesar organismului şi menţin creierul în formă în perioada de dinaintea examenelor

REGIM

Fructele şi legumele, esenţiale pentru succesul memorării

Fiecare persoană are propriile metode prin care îşi optimizează procesul de învăţare. Printre cele mai importante reguli universal valabile sunt cele legate de alimentaţia echilibrată. În perioadele de efort intelectual organismul are nevoie de carbohidraţi pe care îi ia din cereale, paste, pâine etc. Fructele şi legumele nu trebuie să lipsească din alimentaţie şi sunt recomandate în special caisele, nucile şi migdalele.

Luiza Pirvu, medic nutriţionist, recomandă cinci porţii de legume verzi şi de fructe în fiecare zi, ouă de prepeliţă, ciocolată (una, două bucăţi) şi soia. Specialistul mai recomandă maximum două ceşti de cafea pe zi şi spune că băuturile energizante ar trebui evitate, în special din cauza aditivilor.

La fel de nocive în această perioadă sunt şi alimentele de tip fast-food, care îngreunează procesul de învăţare. Sunt de evitat şi băuturile dulci, pentru că scad nivelul energetic, iar lichidul recomandat este apa.

Cei ce doresc să-şi sporească puterea de concentrare pot să consume afine, morcovi şi lămâi, mai spune medicul nutriţionist. Se recomandă zilnic un pahar cu apă, cu două linguri de suc de lămâie, îndulcit cu miere.

Vezi lista facultăților de stat și particulare 2011: I, II, III

Citiţi şi:

• De ce este important să ai studii superioare
• Ce facultate să alegi ca să nu ajungi şomer după absolvire
• Meditaţii online pentru admiterea la facultate
• Cum să faci bani în studenţie fără să lipseşti de la cursuri
• Să alegi o facultate în România sau în afară?