România, anul de grație 2022. Sistemul de învățământ a rămas la aceleași standarde și principii de organizare și funcționare ca în trecut. Se pune accentul pe partea cantitativă și nu calitativă a materiei școlare, ce trebuie parcursă într-un timp relativ scurt, pe învățarea mecanică, și nu sistematică, pe constrângeri legate de note și nu pe dezvoltarea abilităților elevului. Acel ”învață, pentru că trebuie să înveți” ar trebui înlocuit cu ”învață, pentru că îți va fi util în următoarele etape și situații de viață”.

În tot acest cadru dezolant, o mare parte din profesori aleg să se subordoneze acelorași principii și, în loc să formeze tineri maturi, independenți și capabili de a se descurca în viață, creează tineri cu stimă de sine scăzută, cărora nu li s-a arătat ce înseamnă să le fie apreciate ideile, care nu au fost recompensați pentru ele. Astfel de profesori sunt cei care, indirect, trimit copiii la meditatori. Și piața de meditatori este una mare pentru că ineficiențele acestor principii și sisteme de valori sunt mari.

Slab pregătiți, fără vocație, cu mentalități ale unor vremuri de mult apuse, sau pur și simplu demotivați salarial, aceste cadre didactice riscă să umbrească viitorul unor copii prin slaba pregătire a lor pentru examene. Examenele maturității. Bacalaureatul și admiterea la licee și facultăți. O primă pagină scrisă din cartea vieții unui om în devenire, o etapă pe drumul maturizării sale, trebuie să fie presărată cu succese. Și nu ”ca să dea bine la CV”, ci pentru a fi de ajutor în viață.

Cât de util este acel ”am nevoie să fie cineva care să-l împingă de la spate”?

Nu toți copiii sunt autodidacți și nu toți au posibilitatea de a înțelege în ritmul și stilul predat de profesor. Poate interveni, de asemenea, și factorul emoțional: o decepție, o pierdere a unei persoane apropiate, un divorț în familie etc – lucruri care pot întrerupe procesul de învățare și, astfel, se acumulează goluri. Personalitatea copiilor este într-o continuă formare, iar sistemul lor emoțional poate fi unul destul de expus și vulnerabil. De aceea, au nevoie de mult suport și înțelegere. Aici intervine meditatorul. Rolul său nu este doar fixarea materiei, ci și restabilirea încrederii și stimei de sine a elevului.

Un bun meditator trebuie să se adapteze nivelului, personalității și stilului de lucru al acestuia, să lucreze împreună cu el într-o atmosferă relaxantă și plăcută, să-i aprecieze ideile și să-l ajute în exprimarea și dezvoltarea lor. Copilul trebuie să știe că cineva e acolo pentru el să-l ajute, dar să și facă pași individual, pentru că, la momentul decisiv, examenele le va da individual. Și acolo nu va mai fi nimeni în spate care să-l susțină, va fi doar el singur.

Meditațiile școlare - de la moft, la necesitate

Din dorința de a compensa lipsa petrecerii unui timp suficient împreună cu proprii copii, mulți părinți apelează la tot felul de activități extrașcolare. Cursuri peste cursuri, meditații peste meditații, unele la vârste fragede, iar altele - chiar dacă nu este neapărat nevoie de ele. În cazul celor mici, copilăria nu ar trebui să lipsească și ea ar trebui să fie prioritară. Jocul și interacțiunea socială fac parte din dezvoltarea personalității copilului.

Iar dacă timpul liber este ocupat de meditații la toate materiile, consecințele pe termen lung sunt evidente. Situația se schimbă atunci când vorbim de pregătirea pentru examenele naționale. Aici, deja, a face meditatii engleza , matematică sau română este o necesitate. Nimeni nu-și dorește să rateze primele examene importante ale vieții. Pentru că de ele depinde viitorul pe care și-l va forma tânărul în viața sa de adult. Este cineva în măsură să judece un părinte că apelează la meditații? Evident că nu. Așa cum am menționat mai sus, sunt tot felul de situații de viață care apar inevitabil și din cauza cărora se decide, în mod justificat, să se facă acest pas.

Însă nu trebuie lăsat totul în spatele meditatorului, elevul trebuie să depună efort susținut continuu pentru a avea rezultate. Un profesor te îndrumă, te ghidează, îți formează un raționament, dar fără o implicare serioasă din partea elevului, nu se poate progresa. Trebuie să existe o relație sinceră între părinte, elev și profesor, bazată pe respect reciproc și seriozitate. Toți trei trebuie să comunice deschis și sincer și să lupte împreună pentru binele copilului, pentru că numai așa poate reuși.

A face meditații înseamnă oare să-i faci temele pentru acasă? Nici vorbă. Un profesor ar trebui doar să-i prezinte idei și principii de lucru, algoritmi și moduri de rezolvare ale problemelor și elevul să le urmeze, să le pună în practică, nu să aștepte să i se dea rezolvarea completă, pentru că n-ar mai avansa deloc. Însă trebuie continuitate. Dacă din anumite motive se decide întreruperea ședințelor, se oprește și progresul elevului. Și asta pentru că noțiunile se leagă între ele și, mai mult, elevul încă nu și-a deprins un stil ordonat și conștiincios de lucru individual, întrucât e nevoie de timp pentru asta.

Din fericire, în cazul în care aveți nevoie de un meditator și nu puteți găsi unul prin recomandări, există site-uri de anunturi meditatii care vă pun la dispoziție o sumedenie de profile de meditatori ce pot fi selectați cu ușurință în baza unor criterii alese de dvs.  Foarte important, dați atenție feedback-ului oferit de copil după primele lecții, e esențial. Alegeți cu atenție pe cine doriți să îl îndrume pe copilul dvs, întrucât de el va depinde viitorul acestuia.