McKinsey, anchetată pentru fraudă fiscală și spălare de bani în Franța. Piperea susține că firma a consiliat Comisia Europeană și 63 de țări în pandemie

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Europarlamentarul Gheorghe Piperea a reacționat după ce autoritățile franceze și belgiene au dispus sechestrarea a 65 de milioane de euro aparținând companiei americane de consultanță McKinsey, într-o anchetă privind suspiciuni de fraudă fiscală și spălare de bani. Într-o postare publicată online, Piperea a făcut o amplă trecere în revistă a activității McKinsey, a contractelor companiei cu autoritățile publice și a modului în care firmele de consultanță au fost implicate în gestionarea pandemiei.

Europarlamentarul a susținut că ancheta din Franța datează din 2022 și a legat situația companiei de raportul publicat în același an de Senatul francez.

McKinsey, în centrul unei anchete în Franța

Gheorghe Piperea a scris că Parchetul Național Financiar din Franța, pe care îl compară cu Direcția Națională Anticorupție din România, împreună cu parchetul din Bruxelles, a dispus măsura sechestrului asupra unei sume de 65 de milioane de euro care aparține companiei McKinsey.

„Este vorba de o anchetă de fraudă fiscală și de spălare de bani care durează din 2022, încă din plandemie”, a afirmat europarlamentarul. Potrivit lui Piperea, McKinsey a fost consultant al guvernului francez în perioada pandemiei, inclusiv în domeniul politicilor publice sanitare. El susține că firma are și în prezent contracte cu autoritățile franceze, inclusiv cu președinția Franței.

Europarlamentarul afirmă că statul francez ar fi externalizat către companie o serie de sarcini legate de elaborarea unor legi, proceduri și strategii privind gestionarea pandemiei.

Gheorghe Piperea invocă măsurile adoptate în pandemie

În postarea sa, Piperea face referire la măsurile adoptate de Franța în timpul pandemiei și, în special, la certificatul de vaccinare.

Europarlamentarul susține că unele dintre reglementările adoptate în această perioadă ar fi fost elaborate cu implicarea McKinsey și menționează denumirea „nazipass”, folosită de unii dintre opozanții măsurilor sanitare pentru a desemna certificatul de vaccinare.

Piperea amintește și de contestarea în fața Consiliului Constituțional francez a externalizării unor atribuții către firme private. Potrivit acestuia, sesizarea a fost respinsă.

În același context, europarlamentarul afirmă că presa franceză ar fi relatat despre legătura dintre McKinsey și familia unui membru al Consiliului Constituțional, susținând că unul dintre directorii strategici ai companiei era fiul președintelui instituției.

„McKinsey a lucrat pentru mai multe state”

Piperea susține că activitatea McKinsey în perioada pandemiei nu s-a limitat la Franța.

„McKinsey a făcut ceva similar și pentru Comisia Europeană, precum și pentru alte 63 de state ale lumii, inclusiv Australia, Canada și Noua Zeelandă”, a afirmat europarlamentarul.

În opinia prezentată în postare, faptul că numeroase state au adoptat măsuri asemănătoare în timpul pandemiei ar fi fost legat și de utilizarea acelorași servicii de consultanță. „De aici și impresia că toată lumea s-a comportat la fel în plandemie, ca și când ar fi «luptat» contra unui inamic comun. În realitate, era vorba de un consultant comun”, a scris Piperea.

Europarlamentarul a făcut referire și la veniturile McKinsey din perioada 2021-2022, susținând că firma a avut o cifră cumulată de afaceri din consultanță de 30 de miliarde de dolari.

„Lumea falimenta, McKinsey prospera”, a afirmat Gheorghe Piperea.

Europarlamentarul acuză compania de practici fiscale

Piperea susține că McKinsey nu ar fi plătit de mai mulți ani impozit pe profit în Franța și face trimitere la raportul Senatului francez din 2022. Europarlamentarul amintește că impozitul pe societăți din Franța este de 25%, după ce anterior, până în 2020, fusese de 33%.

Potrivit lui Piperea, raportul Senatului francez a stat la baza anchetei Parchetului Național Financiar, care vizează suspiciuni de fraudă fiscală și spălare de bani.

„McKinsey nu plătește de ani de zile niciun cent din acest impozit în Franța. E o constatare a Senatului Franței, din 2022, prezentă într-un raport oficial”, a scris europarlamentarul.

Despre „optimizare fiscală”

Piperea descrie mecanismul pe care îl atribuie companiei drept o formă de „optimizare fiscală” și citează caracterizarea de „caricaturală” atribuită oficialilor francezi.

Europarlamentarul susține că McKinsey ar fi creat în Franța costuri și cheltuieli care ajungeau să egaleze sau să depășească încasările, prin servicii de consultanță achiziționate din exterior, externalizări, dobânzi și alte operațiuni.

„McKinsey, consultant al guvernului francez, utilizează consultanți”, a scris Piperea, referindu-se la ceea ce consideră a fi una dintre componentele mecanismului.

El mai afirmă că utilizarea unor structuri fiscale din state cu fiscalitate redusă și existența unui acționariat format din fundații ar contribui la reducerea obligațiilor fiscale ale companiei în Franța și în Uniunea Europeană.

În același context, europarlamentarul face referire la o directivă europeană adoptată începând din 2016, despre care susține că urmărește combaterea formelor de optimizare fiscală pe care le consideră echivalente evaziunii fiscale.

Gheorghe Piperea invocă „ușa rotativă”

Un alt subiect abordat de Piperea este reprezentat de relațiile dintre firmele de consultanță și administrația publică.

Europarlamentarul vorbește despre fenomenul pe care îl numește „ușa rotativă”, susținând că experți ai McKinsey ar fi fost numiți în funcții importante de demnitari sau de funcționari de rang înalt, pentru ca ulterior să revină în cadrul companiei pe poziții mai bine remunerate.

Piperea leagă acest mecanism de conflictele de interese și de modul în care firmele private de consultanță ajung să lucreze cu instituțiile publice. „Rețeaua mafiotică de interese a companiei McKinsey este atât de extinsă și de irepresibilă încât nimeni nu a prea îndrăznit să îi deranjeze”, a afirmat europarlamentarul.

El susține, de asemenea, că McKinsey continuă să aibă contracte cu statul francez și îl descrie pe acesta drept „compania - amic al lui Macron”.

Utilizarea consultanților de către UE

Piperea extinde criticile și către instituțiile europene. Europarlamentarul susține că Uniunea Europeană alocă anual miliarde de euro pentru servicii de consultanță, inclusiv pentru elaborarea unor reglementări, proceduri și liste de companii cu care instituțiile publice pot derula achiziții.

„De aceea, UE dă miliarde anual consultanților, ca să scrie reglementări și proceduri, precum și liste scurte de companii cu care statul să facă afaceri de tipul achizițiilor publice”, a scris Piperea.

În continuarea argumentației sale, acesta susține că firmele aflate pe astfel de liste ajung să plătească, la rândul lor, sume importante pentru servicii de consultanță.

Despre PNRR-ul României

Europarlamentarul face referire și la România, în special la Planul Național de Redresare și Reziliență. „PNRR-ul românesc a fost scris de consultanți”, susține Piperea.

Acesta afirmă că aceiași consultanți care ar fi primit aproximativ două miliarde de euro de la statul român ar factura ulterior alte sume companiilor care obțin proiecte și contracte finanțate prin PNRR.

În postare sunt menționate și alte programe europene, între care SAFE și fondurile de coeziune.

Piperea descrie mecanismul pe care îl invocă drept „o frumoasă și profitabilă afacere în cerc închis” și susține că acesta ar explica existența unor bariere pentru criticii sistemului. În partea finală a postării, europarlamentarul extinde argumentația la sprijinul financiar acordat Ucrainei. „Evident că rețeaua este și la panoul de control al războiului «sustenabil» din Ucraina”, a scris Piperea.

El susține că, în cazul României, cetățenii nu ar avea acces la suficiente informații privind banii direcționați către Ucraina și traseul acestora.

Afirmațiile referitoare la Ucraina sunt prezentate de europarlamentar în continuarea criticilor sale privind modul în care sunt utilizate fondurile publice și serviciile de consultanță.

„Mai e puțin și McKinsey scapă prin prescripție”

În încheierea postării, Piperea face referire la precizarea procurorilor francezi potrivit căreia, în materia sechestrării și confiscării averilor provenite din activități criminale, este necesară o strategie judiciară globală imediat după identificarea faptelor.

Europarlamentarul afirmă că formularea privind „averea criminală” este una puternică și pune sub semnul întrebării durata anchetei.

„Dincolo de formula șocantă «avere criminală», n-aș zice că procurorii francezi s-au mișcat prompt în cazul McKinsey. Din contra: raportul Senatului e din 2022, iar optimizarea fiscală dura, la data raportului, de 10 ani… Mai e puțin și McKinsey scapă prin prescripție”, a scris Gheorghe Piperea.

La finalul mesajului, europarlamentarul precizează că informațiile și faptele prezentate în postare provin, în opinia sa, din declarații oficiale ale parchetelor din Franța și Belgia și din relatări ale presei. Piperea subliniază separat că opiniile și interpretările juridice exprimate în text îi aparțin.

Cazul McKinsey face în prezent obiectul unei anchete în Franța, în cadrul căreia autoritățile au dispus sechestrarea sumei de 65 de milioane de euro.