Masonul Alexandru Vaida Voevod, salvatorul uitat al Marii Uniri. Cum a reușit ilustrul frate francmason să pătrundă în rândurile masonilor francezi și să îi convingă de injustețea pretențiilor maghiare?

Masonul Alexandru Vaida Voevod, salvatorul uitat al Marii Uniri. Cum a reușit ilustrul frate francmason să pătrundă în rândurile masonilor francezi și să îi convingă de injustețea pretențiilor maghiare?

În vara anului 1919 Conferinţa de Pace de la Paris era un cazan în fierbere. Premierul român Ion I.C. Brătianu  îi enervase pe toți, solicitând respectarea înţelegerilor făcute înainte de intrarea României în Marele Război deși președintele american Woodrow Wilson încerca să propună, dar mai ales, să impună,  principiul anulării acestor înțelegeri antebelice.

Regina Maria intervenise deja din aprilie-mai 1919  pe lângă Președintele Republicii Franceze, el însuși redutabil francmason, Georges Clemenceau, dușman de moarte al Austro-Ungariei,  iar acesta îi atrăsese atenția că suverana Românie, dorind Transilvania, “cere partea leului” primind de la Regina Maria replica “de aceea am venit la vărul leului, tigrul”.

Numai că masonul de top David Lloyd George, premierul Marii Britanii afirmase la o întrunire: „unde dracului e Transilvania ”? Așadar, România trebuia să arate „unde dracu era Transilvania”! Se întâmpla pe la începutul lunii mai 1919.

Masoneria și lupta pentru România Mare

Ionel Brătianu a încercat să reziste cât mai mult  presiunilor externe de a se comporta supus și formal. A acceptat la 28 iunie să semneze  tratatul de pace cu Germania, pentru că nu ne privea în mod direct, însă a refuzat să semneze un tratat identic cu Austria și Ungaria, urmașele defuntei Austro-Ungarii.  La data de   2 iulie 1919, Ionel  Brătianu se întorcea la Bucureşti fără să semneze nimic. România primea zeci de telegrame de somație: ori venea la masa negocierilor, ori se putea merge mai departe fără ea. Dar iată că situația se complică, pentru că bolșevicii unguri preiau puterea. Rusia sovietică lipsea de la masa tratativelor iar agenții ei ocupaseră Ungaria. România semnase și ea pace separată la București pe 7 mai 1918, iar la Conferință, i se reproșa acest lucru chiar dacă la 10 noiembrie 1918, România era în luptă cu Puterile Centrale.

Atacul Republicii Sovietice Ungare conduse de Bela Kun, l-a determinat pe Brătianu să dea replica Ungariei pe front iar campania de succes din iulie-august 1919 a făcut ca  Budapesta să fie ocupată. Ionel Brătianu a continuat să reziste presiunilor occidentale. Tratatul cu Austria, s-a semnat în septembrie, dar fără România. Ea îl va semna în decembrie, o dată cu tratatul cu Bulgaria. Brătianu demisionase și venise alt guvern, Guvernul Arthur Văitoianu din 27 septembrie 1919 până la 30 noiembrie 1919.

Cum a semnat tratatul

În cele din urmp  tratatul a fost semnat de fruntașul politic ardelean Alexandru Vaida Voevod (1872-1950) pe 9 decembrie 1919. Ungaria a recunoscut Marea Unire prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920.

Dar oare cum a ajuns  Alexandru Vaida-Voevod să semneze acest tratat? Vom vedea că  Alexandru Vaida Voevod a dus o luptă pentru România pe alt front: cel masonic. Ionel Brătianu jurase să se țină departe de masonerie, deci nu putea marșa pe acest front. De aceea, alegerea ardeleanului Alexandru Vaida Voevod pentru acest front a fost unica soluție. El trebuia să aibă discuții cu David Lloyd George și să intre în topul masonilor unde se decideau lucruri importante. Iar ca să intre, trebuia să aibă cel mai înalt grad masonic, gradul 33, de Suveran-Mare Comandor.

Alexandru Vaida Voievod se inițiază în masonerie. Loja Ernest Renan din Paris

Horia Nestorescu Bălceşti, mare specialist în studierea fenomenului masonic românesc,  menționa că Alexandru Vaida Voevod a intrat în francmasonerie cu aprobarea premierului  Ionel Brătianu.

Delegaţia ardelenilor și bănățenilor la Conferinţa de Pace de la Paris fusese formată din:  avocatul Voicu Niţescu, Mihai Şerban – licenţiat în agronomie la Halle şi doctor în drept, conferenţiar la Universitatea din Iaşi, avocatul arădean Gheorghe Crişan, inginerul inventator şi pionier al aviaţiei mondiale Traian Vuia, diplomatul Caius Brediceanu din Lugoj, consilier la Ministerul Afacerilor Externe al României, şi, evident Alexandru Vaida-Voevod.

La 8 mai 1919, Alexandru Vaida-Voevod a obținut de la Legația României de la Paris, certificatul de bună purtare, necesar aderării la Masonerie.  Acest act, alături de solicitare, au ajuns la Maestrul venerabil al Lojii Ernest Renan la 14 mai 1919, data cererii de primire. Acesta, la rândul său,  le va  transmite, la 24 mai 1919, Consiliului Ordinului.

Venerabilul Maestru al Lojii, Marcel Huart,  a făcut și un raport care s-a păstrat:

“Îmi permit să vă atrag atenţia binevoitoare asupra caracterului excepţional şi cu totul special al acestei cereri. Aceşti profani nu sunt decât de puţină vreme la Paris. Ei se vor reîntoarce după încheierea definitivă a păcii în România, unde anumite societăţi secrete funcţionează, dar unde francmasoneria nu există, şi unde, admişi în Ordinul nostru, ei se vor grăbi să constituie unul sau mai multe ateliere afiliate Marelui Orient al Franţei. Cererea lor este însoţită de certificatul de onorabilitate, cu caracter oficial, echivalentul cazierului lor judiciar.

În plus, însuşi caracterul misiunii lor diplomatice îi pune la adăpost de orice suspiciune. Pe de altă parte, şederea lor provizorie la Paris constituie pentru anchetatori un element de care trebuie ţinut seama, căci nu ne putem gândi în a proceda la altă informare decât la un interogatoriu cât de profund cât ar fi posibil. În sfârşit, apropierea plecării lor ar face poate imposibilă iniţierea lor, dacă ar trebui să se respecte strict şi în mod scrupulos termenele impuse de regulamentul general în ceea ce priveşte data depunerii cererii şi cea a iniţierii lor”.

Alexandru Vaida-Voevod s-a prezentat la lojă, la 28 iulie 1919, el fiind acceptat ca membru al acesteia prin decizia din 29 iulie 1919. Participând la „ținutele” Lojii, Alexandru Vaida Voevod avea să ajungă să cunoască frații lui francmasoni, implicați în actele privind recunoașterea Marii Uniri. Aici, urma să transmită instrucțiunile de la Ionel Brătianu.

Așadar, inițierea fratelui Alexandru Vaida Voevod s-a făcut „pe repede înainte”, date fiind circumstanțele.

Masoneria, jurnaliștii francezi și românii. Masonii francezi demontează „miturile lui Apppnyi”

Inițierea s-a făcut în anul 1919 și ar fi participat 8 „novici” din România. Inițierea a avut loc în Loja  Ernest Renan  din Paris, aflată sub obediența Marelui Orient al Franței.

Din 100 membri cu acte în regulă ai acestei Loji Masonice, 11 membri erau jurnaliști.!  Așadar, putem înțelege acum, de ce Alexandru  Vaida  Voeovod trebuia să ajungă acolo! Și mai înțelegem și de ce presa franceză a sprijinit Unirea și cauza românească!

Ungurii, cum vor spune mai târziu participanții la confruntări, aveau cei mai buni specialiști în comisii, dar singurul lor inamic era faptul că susțineau minciuni, minciuni care au fost demontate. Doar erau 11 frați francmasoni numai în Loja Ernest Renan! Iar la francezi, unde deviza masonică Liberte Egalite Fraternite este sacră și inviolabilă, cu greu puteai să contrazici „pana” unui jurnalist. Ori, dacă era francmason, era imposibil!

Sprijin din Franța

Să ne amintim cum reușise Emile Zola să-l apere pe nevinovatul căpitan Alfred Dreyfys și cum se luase chiar de Președintele Franței prin celebrul său „J accuse”!

Celebrul profesor universitar francez Emmanuel de Martonne și discipolul său Rovert Ficheux iau la pas Transilvania și afirmă cu dovezi etnografice că deși românii sunt puțini în marile orașe, ei conduc detașat în mediul rural ca pondere și activități economice și că segregarea austro-ungară îi ținuse pe români la porțile orașelor transilvane.

Așadar, în mai 1919, când deja românii începeau să aibă probleme cu membrii Conferinței de Pace de la Paris din 1919-1920, ei au avut în rândul Masoneriei care avea ultimul cuvânt, un frate francmason român: maestrul Alexandru Vaida Voevod.

Alexandru Vaida Voevod- mărturisirea apartenenței la Masonerie

Mărturisirea a fost publicată în Ziarul Curentul din 1937:

„Eu am văzut multe în viaţă şi pe toate le-am studiat cu ochii mei, nu din auzite. Am fost şi francmason. Eram cu Ionel Brătianu la Paris şi pentru că majoritatea delegaţilor la conferinţa păcii erau masoni a trebuit, de circumstanţă, să îmbrac şi eu pielea lor”.

Se păstrează documente și scrisori către Alexandru Vaida Voevod care arată că menținuse legătura cu Loja Ernest Renan inclusiv în anul 1928.

Sursa foto: Youtube