Familia Luizei Melencu este pur și simplu scandalizată de felul în care a fost condusă ancheta în cadrul căreia se investighează dispariția fetei de 18 ani și susțin că au fost batjocoriți de către comisarul Vasilescu.

Monica Melencu susține că reprezentantul DIICOT Craiova l-a batjocorit pe tatăl său după ce bătrânul ar fi picat testul cu detectorul de minciuni și a povestit că Vasilescu i-ar fi zis că va încerca să solicite inclusiv ajutorul FBI-ului pentru a descoperi numărul mașinilor în care Luiza s-ar fi putut urca.

Declarațiile femeii au fost oferite la Antena 3, după ce postul de televiziune dezvăluise că anchetatorii au avut încă din aprilie poza cu automobilul lui Gheorghe Dincă. Din păcate, aceștia nu s-au sinchisit să cerceteze această pistă, susținând că nu se pot distinge numerele de înmatriculare ale automobilelor suspecte.

Mai jos, aveți declarațiile complete ale Monicăi Melencu, mama Luizei, și ale lui Sterian Iordache, bunicul adolescentei.

Monica Melencu, mama Luizei:

„Nimeni nu ne-a arătat nimic. Eu am fost chemată la DIICOT Craiova. Noi am anunțat dispariția ei la două ore după.

Tatăl meu a picat testul cu detectorul cu minciuni. Procurorul mi-a spus că e tare supărat pe tatăl meu, că e un mare mincinos. Mi-a vorbit foarte urât de tatăl meu, a fost foarte umilit.

Nu mi-a arătat niciodată poza (n.r. - cu mașina lui Dincă). De fiecare dată când mă duceam, îmi spuneau că nu există nicio pistă. I-am zis că de fiecare dată venim aici (n.r. - la DIICOT) bucuroși și plecăm supărați.

Mi-a arătat un singur filmuleț. Se vede fiica mea cum vine, vorbește la telefon, trece prin fața unui magazin de anvelope, iar apoi filmulețul se taie. Ei spun că e din 14 aprilie. Acel magazin e fix locul de unde se iau mașinile la ocazie. Chiar la ocazie!

Dânsul a zis: Doamnă, când fiica dumneavoastră stă o oră la ocazie, trec cinci mașini: gri, roșie, bleu, albă și neagră, dacă nu mă înșel. A zis că nu poate să vadă numărul la mașini. Dar dânsul a zis că colaborează cu FBI-ul și că o să vorbească la București ca să vadă numerele de la mașini. Asta a fost acum trei săptămâni. A fost singura veste bună pe care ne-a dat-o. Dar de atunci nu am mai auzit nimic. Vă dau și numele lui, că nu-mi mai e frică de nimic: domnul Vasilescu îl cheamă.

Eu l-am întrebat: Nu se poate vedea mașina care oprește lângă ea? Ei au știut tot timpul, dar și-au bătut joc de noi.

La un moment dat, mi-au zis: Telefonul fiicei dumneavoastră se află pe raza Caracal-Craiova, a fost reperat la Dioști. Acele coordonate erau undeva în zona Dunării. A venit domnul Vasilescu cu mai mulți jandarmi, au căutat câteva ore, dar n-au găsit nimic.

Eu cred că Luiza trăiește. Nu vreau să cred că fiica mea nu mai este. Refuz să cred!”.

Sterian Iordache, bunicul Luizei:

„Ne-au trimis două echipaje de Poliție la ora 17, ne-au luat niște declarații. După aceea, au mai venit de vreo două ori, dar superficial. În rest, noi ne-am dus la ei, că era durerea noastră, iar apoi a început calvarul. Nu ne-au mai băgat în seamă, nu ne-au mai oferit nicio informație. Prima oară am mers la Inspectoratul Județean. Dosarul se afla la un domn inspector Cojocaru, dar nu ne-a băgat nimeni în seamă. Nu ne-au dat nicio importanță.

Apoi, după ce am ajuns la DIICOT, din reclamanți am ajuns suspecți. Ne-au dus la detectorul de minciuni, ne-au luat telefonul, ne-au urmărit telefonul. Ne-au înjosit!

Să-i fie rușine domnului procuror de caz că mașina a fost la dosar și nouă nu ne-au spus nimic.

În prima perioadă, mergeam de două ori pe săptămână la ei.

DIICOT-ul ne-a trimis la detectorul de minciuni. Ne-au întrebat dacă suntem de acord, și noi am fost de acord. Era interesul meu să accept, că aveam o nepoată minunată.

De la început am simțit că e cu totul altceva. Lighioana aia, împuțitul ăla, că om nu-l pot numi. Am simțit că e trafic uman. El e scos în față, alții sunt vinovați.

Ne dorim ca Luiza să fie în viață. Ne rugăm la Dumnezeu în fiecare zi”.