A făcut senzație în mai toate cercurile locale, urmatoarea afacere care, prin fondul ei se va vedea ca nu este lipsită de oarecare semnificație, scria ziarul Universul din 14 noiembrie 1933, articol din care cităm în continuare:

Acum un an şi ceva, a plecat din localitatea Botoşani, spre Bucureşti, cetatea făgăduinţei, un oarecare Marcu Ane, zis Marcel, zis Cârnu, fost vânzător de ziare la depozitarul nostru de aici d. Louis Adler.

Ce-a făcut şi ce-a dres Marcel Cârnu la Bucureşti, nu se ştie precis, când iată că, dintr-o dată Marcel a devenit… fachir.

Între Rayo şi Darsa Maur

Astă vară, a sosit la Bucureşti, fachirul vienez Rayo, care a uimit (se spune) publicul şi chiar cercurile medicale, prin marile lui dovezi de voinţă, răbdare, prin suferinţa sa pusă în slujba… unui cui de argint pe care şi l-a bătut în limbă spre a şi-o pironi într-o scândură.

Invidios de gloria lui Rayo, Marcel Cârnu şi-a pus în gând să se facă fachir şi s-a făcut.

Mai întâi şi-a ales un pseudonim şi apoi, a făcut un pariu cu Rayo, că şi el, Darsa Maur, va sta patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi cu un cui în limbă.

Zis şi făcut.

În Parcul Carol

La serbările din Parcul Carol, Darsa Maur s-a arătat publicului îmbrăcat naţional şi cu un cui în limbă. Impresarii (vă asigurăm că şi-a găsit şi impresari) au făcut mare reclamă - care a uimit lumea prin experienţele sale extraordinare.

În adevăr, impresarii lui Darsa Maur, au făcut afaceri bune.

După închiderea expoziţiei, Darsa Maur a plecat la expoziţia din Chişinău, unde a găsit, iarăşi, destui naivi care să-l admire…

Profet în ţara lui a vrut să fie!

Îmbătat de succes, de glorie, Darsa Maur şi-a pus în gând să răstoarne proverbul şi a venit la Botoşani, unde tatăl lui este un modest şi umil văxuitor de ghete.

Aici afacerile nu au mers chiar aşa de bine şi Marcel Cârnu, zis Darsa Maur, şi-a pus în gând să contrabalanseze eşecul afacerilor cu o afacere… matrimonială.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric