Evenimentul Zilei > Actualitate > Manastire ‘nalta, cum n-a mai fost alta
Manastire ‘nalta, cum n-a mai fost alta

Manastire ‘nalta, cum n-a mai fost alta

Catedrala de la Curtea de Arges este unul dintre cele mai renumite monumente de arhitectura din Tara Romaneasca.

Manastirea Curtea de Arges,  cunoscuta si sub numele de Biserica Episcopala, este unul dintre locurile la care te duci prima data ca oaspete si apoi revii ca acasa”, spune Prea Sfintia Sa Calinic, Episcopul Argesului si Muscelului. Sunt putini romanii care nu au trecut niciodata pragul sfantului lacas, iar aceia care nu au ajuns inca o vor face curand. Si asta pentru ca, spun argesenii, Catedrala de la Curtea de Arges este locul in care esti cel mai aproape de Dumnezeu.

Sfintita in 1517, pe timpul domniei lui Neagoe Basarab, manastirea este strans legata de legenda Mesterului Manole. Este poate legenda cea mai ancorata in realitate, de vreme ce in curtea manastirii se afla fantana care poarta numele Mesterului Manole si despre care se spune ca s-a format pe locul unde s-a prabusit ziditorul atunci cand s-a aruncat de pe ctitoria sa.

Adapost pentru regi

Biserica episcopala este asezata in centrul unui parc cu alei umbrite de arbori seculari, locul preferat de plimbare al argesenilor pe timp de vara. Peisajul este bucolic, iar freamatul orasului nu ajunge pana aici indiferent de zi sau de anotimp. Curtea de Arges, prima capitala a Tarii Romanesti, are 36.000 de locuitori si este un oras de munte, linistit, dar cu orgoliu, iar manastirea este cea mai mare mandrie pentru ei.

In biserca dorm somnul vesnic regii Romaniei, Ferdinand si Carol I, dar si reginele Elisabeta si Maria. Cei mai in varsta dintre locuitorii orasului isi amintesc despre funeraliile reginei Maria, dar si despre vizitele Regelui Mihai. „Orasul avea o strada mare, iar in rest erau case mici si pipernicite. De sarbatori, lumea iesea la plimbare pe centru, cu doamnele care isi aduceau toalete de la Bucuresti si le purtau cu mare fala”, isi aminteste Nicolae Popescu, 85 de ani.

Loc de pelerinaj

De cateva ori pe an, manastirea devine loc de pelerinaj pentru credinciosii ortodocsi, atunci cand moastele Sfintei Filofteea sunt scoase din paraclis, iar credinciosii stau ore in sir ca sa le atinga. Se spune ca „Sfantulita”, asa cum o numesc oamenii, ii apara de boli si de alte rele.

De Adormirea Maicii Domnului, de Izvorul Tamaduirii si de Sfanta Filofteea, moastele sunt lasate in fata catedralei, intr-un loc special amenajat, pe o masa plina de flori. Romani din toata tara vin cu o seara inainte de sarbatoare, iar cei mai saraci innopteaza chiar in parcul manastirii, ca sa fie mai aproape de Sfantulita. Ei spun ca indiferent de temperatura, nu simt frigul, pentru ca moastele ii apara. Reprezentantii episcopiei spun ca manastirea este vizitata anual de peste 100.000 de persoane.

In parcul manastirii se mai afla o bisericuta din lemn, adusa de Episcopul Calinic de la Valcea. Constructie fragila si delicata, dateaza din secolul al XV-lea. In jurul ei, calugarii au plantat flori, iar aleea care duce spre lacasul de cult serpuieste pe langa un izvor. Aici pare ca nu te afli in secolul al XXI-lea, ci in alte vremuri, patriarhale. De altfel, acestea sunt caracteristicile locului, linistea si pacea, si o legatura mai profunda decat in alte parti cu divinitatea.

Cinci secole de istorie

Manastirea Argesului a fost construita pe timpul domniei lui Neagoe Voda si a fost sfintita pe 15 august 1517. La sfintirea facuta cu mare fast au fost prezente personalitati ale vremii si a fost oficiata de Patriarhul Constantinopolului, Prea Fericitul Teolipt.

Pictura bine conservata si extrem de valoroasa, arhitectura deosebita cu dantelaria ei de zid, precum si Ana lui Manole, jertfita pentru ca biserica sa dainuiasca peste veacuri, fac din Manastirea Argesului un loc unic.

LEGENDA

Manole a zidit-o pe Ana intre ziduri

De Manastirea Curtea de Arges s-a legat o legenda pe care o cunoaste toata lumea. Se spune ca Neagoe Basarab l-a angajat pe Mesterul Manole sa-i construiasca o manastire cum nu s-a mai vazut. Ana, sotia mesterului constructor, ii aducea zilnic mancare.

Povestea spune ca ce lucrau ziua se darama noaptea, iar Manole a visat ca, daca isi zideste sotia intre zidurile bisericii, constructia va rezista. Mesterul a zidit-o pe Ana pe latura sudica a manastirii, iar edificiul a rezistat.

Neagoe Basarab, dupa ce a vazut biserica gata si pentru ca mesterii sa nu mai poata face alta la fel, a luat scara zidarilor, iar acestia nu au mai putut sa coboare. Manole si-a facut aripi din sita ca sa poata zbura, dar in locul in care a cazut a aparut un izvor.

In paraclisul manastirii sunt depuse moastele Sfintei Filofteea, care a trait in secolul al XII-lea in Bulgaria. Se spune ca intr-o zi mergea cu mancare la muncitorii pe care ii angajase tatal sau, dar in drum a daruit mancarea saracilor pe care i-a intalnit. Tatal sau, infuriat, a ucis-o dintr-o lovitura de topor. Trupul fetitei de 12 ani nu a putut fi ridicat din loc.

Cand a fost pomenit numele Manastirii Curtea de Arges, corpul s-a facut usor ca fulgul. Atunci preotii au adus moastele la Curtea de Arges.

      Legenda
Mesterului Manole

(É) Manea se pierdea,
Ochii-i se-nvelea,
Lumea se-ntorcea,
Norii se-nvartea,
Si de pe grindis,
De pe coperis,
Mort bietul cadea!
Iar unde cadea,
Ce se mai facea?
O fantana lina,
Cu apa putina,
Cu apa sarata
Cu lacrimi udata! (É)

ARGUMENTE

Academicianul Gheorghe Paun este unul dintre oamenii de cultura care vin foarte des sa se reculeaga la Biserica Domneasca. Acesta considera manastirea drept „locul cel mai romanesc din Romania”.

„Daca mi-ar cere cineva sa propun un unic monument-simbol al pamantului romanesc, as numi fara ezitare manastirea de la Arges, cea inaltata, se spune, din patima si geniul lui Manole, mesterul, la porunca voievodului Neagoe, cel atins de geniu. Argumentul cel mai convingator, manastirea insasi, cu infinit de variatele-i ornamente interioare si exterioare, cu turlele spiralate.

Alaturi de manastire, Palatul Episcopal, cu apartamente regale”, spune academicianul. „„Pe Arges in gios/pe un mal frumos”, dupa cum spune legenda, se gaseste un monument cultural, nu doar unul din caramida, mai „rotund”, mai implinit decat toate celelalte, romanesc si universal in acelasi timp, un brand considerat implicit astfel inca de pe vremea cand acest cuvant nu intrase in limba noastra. Un loc binecuvantat e Argesul, o minune manastirea lui”, este de parere omul de cultura.

PLEDOARIE

Senatorul Radu Campeanu, presedintele de onoare al PNL, are un conac in comuna Budeasa, la 30 de kilometri de Manastirea Curtea de Arges.

„Manastirea Argesului este deosebita prin frumusetea ei, dar si prin faptul ca a inspirat o poezie. Are o mare importanta prin spiritualitatea ei, dar si ca monument. Acum, cand Romania a devenit o tara europeana din punct de vedere juridic, e foarte bine ca avem un asemenea monument pe care sa-l aratam lumii. Am avut, anii trecuti, invitati din Occident si i-am adus sa vada in primul rand Manastirea Curtea de Arges. Primul punct care trebuie vazut este aceasta manastire. Oaspetii mei au plecat cu impresii exceptionale. Vin la Curtea de Arges, la manastire, cat de des pot, sa pun o lumanare pentru sotia mea si pentru mama, sa fac o rugaciune”, spune fruntasul liberal.

Acum, sfantul lacas este inconjurat de schele, pentru ca se lucreaza la refacerea acoperisului. „Da, se lucreaza la manastire, Prea Sfintitul Calinic e un om intelept si atent cu patrimoniul acesta al bisericilor Argesului”, mai spune senatorul liberal.

FISA TEHNICA

Ornamente arabesti

Dimensiuni. Inaltimea manastirii este de 25 de metri, latimea de 10 metri, iar lungimea de 18 metri. Planul naosului este in trefla.
Unicitate. Intre naos si pronaos nu exista perete sau usa despartitoare, ca in celelalte biserici ortodoxe. Despartirea se sugereaza printr-un chenar de usa fixat intre doua coloane.

Notorietate. Manastirea Argesului este trecuta pe toate pliantele de prezentare a atractiilor Romaniei. Aici s-au casatorit mai multe cupluri de japonezi crestini, veniti special de la Bucuresti pentru asta.

Potential. Chiar daca argesenii cred ca ar trebui facuta mai multa publicitate, de trei ori pe an, cel putin, vin la manastire mii de credinciosi. De Adormirea Maicii Domnului, de Izvorul Tamaduirii si de Sfanta Filofteea, moastele Sfantulitei sunt scoase din paraclis si multimea trece pe sub ele. Se spune ca apara de rele si aduc sanatatea celui care le atinge.

Acces. Curtea de Arges este situata la 150 de kilometri de Bucuresti, iar accesul in zona este facil, pe autostrada Bucuresti-Pitesti, apoi un drum duce chiar catre orasul Curtea de Arges. Manastirea se afla la capatul unui bulevard marginit de tei vechi de sute de ani.

Cazare si masa. La 200 de metri de manastire se afla un hotel, dar orasul este plin de pensiuni cu preturi pentru toate buzunarele. Foarte aproape este o terasa care se numeste Fantana lui Manole.

Semnal GSM. Toate retelele de telefonie mobila au semnal bun.

VOX POPULI

Linistea pe care nu o gasesti in alta parte

> Valentin Boromiz, Ramnicu-Valcea: „Am venit de doua ori anul acesta la Manastirea Curtea de Arges. Vin aici pentru ca suntem crestini ortodocsi si ne bucuram ca avem asemenea monumente”.

> Stroiuleasa Loredana, Bacau: „Nu am mai fost aici, dar este foarte frumos. Parca traiesti istoria venind aici. Cel mai mult mi-a placut sa vad unde se spune ca este zidita Ana si sa traiesc ce am citit in Legenda Mesterului Manole”.

> Carmen Rusca, Curtea de Arges: „Manastirea imi da curaj, putere, liniste sufleteasca si imi intareste credinta pe care o port. Imi da o liniste pe care nu o gasesc in alta parte, linistea pe care o gasim doar mergand la biserica”.

> Lucia Fast, Costesti: „Venim la manastire cam de trei ori pe an. Venim sa ne rugam si sa aprindem lumanari pentru morti si pentru vii. Asa e bine, iar cand plecam de aici ne simtim mai bine, mai linistiti si mai impacati”.

Cititi si:

Biserica Densus, un templu romanesc

Miracolul din burta muntelui

Cuibul de vulturi al Corvinilor

Capitala-minune a Europei 

Veselie mare la cimitir

Mostenirea dacica

Cetatea care traieste si astazi

Ateneul, bijuteria pentru care romanii au dat cate un leu

Pelesul, blazonul regal al Romaniei

Casa Poporului, "vedeta" controversata

Crucea si spada sasilor

Cititorii propun alte posibile "minuni"

Votati simbolurile care ne reprezinta

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.