Evenimentul Zilei > Justitie > Magistraţi incompatibili
Magistraţi incompatibili

Magistraţi incompatibili

Şapte judecători de la Curtea Constituţională au încălcat legea controlului averilor.

Şapte dintre cei nouă judecători de la Curtea Constituţională a României (CCR), care au lăsat Agenţia Naţională de Integritate (ANI) fără principalele atribuţii de control, au încălcat legea privind declararea şi controlul averilor demnitarilor, magistraţilor şi funcţionarilor publici, susţin surse oficiale.

Deşi au zeci de mii de euro, plasaţi în bănci din ţară sau din străinătate, ei au omis să le precizeze în declaraţiile de avere, situaţie interzisă de lege şi anchetată de inspectorii ANI. De asemenea, patru dintre ei (Ion Predescu, Valentin Zoltan Puskas, Petre Lăzăroiu şi Augustin Zegrean) sunt în stare de incompatibilitate şi ar fi trebuit fie suspendaţi, fie excluşi din magistratură, potrivit Legii 161/2003.

Astfel, aflaţi într-un vădit conflict de interese, ei au dat o sentinţă împotriva celor care îi investigau şi, indirect, au pus capăt anchetelor care îi vizau. Mai mult, reprezentanţii ANI susţin că decizia Curţii Constituţionale a fost luată în secret, fără să aibă posibilitatea să se apere.

Predescu, 50.000 de euro la secret

ANI a declanaşat în urmă cu trei săptămâni o anchetă care îi vizează pe magistraţii Augustin Zegrean, Tudorel Toader, Petre Lăzăroiu, Aspazia Cojocaru, Puskas Valentin Zoltan, Ion Predescu şi Acsinte Gaşpar. Toţi au fost membri în completul care a hotărât în urmă cu trei zile să restrângă drastic atribuţiile Agenţiei de Integritate, care îi cerceta.

„Din verificările preliminarii a rezultat o neconcordanţă între averile declarate oficial şi postate pe site-ul Curţii Con stituţionale şi averile reale ale acestora. Concret, există nişte sume de bani plasate în conturi din ţară sau din străinătate care în mod ilegal nu apar înscrise în documentele oficiale”, susţin sursele EVZ. Sumele ţinute la secret, în pofida legii, sunt de ordinul zecilor de mii de euro.

Mai mult, magistratul Valentin Zoltan Puskas este acţionar ilegal, cu o participaţie de 20%, la firma SMC Sicomcoop Sfântu Gheorghe. Colegul său Petre Lăzăroiu are acţiuni la Societatea Nufărul, iar Augustin Zegrean, la firma RAAL Bistriţa, în urma „Programului de privatizare în masă”, promovat de guvernul Văcăroiu.

Ion Predescu, fost coleg de partid cu ex-senatorul PSD Şerban Brădişteanu – cel care a generat practic „decapitarea” ANI -, are zece conturi nedeclarate. Deşi, oficial, judecătorul scrie în declaraţia de avere că nu are depozite bancare – „doar soţia are depuneri CEC din veniturile salariale (n.r. – neprecizate) – după verificările peliminarii efectuate de inspectorii de integritate a reieşit că el şi-a deschis zece conturi în urmă cu doi ani şi a depozitat în ele peste 50.000 de euro, afirmă sursele EVZ.

O altă situaţie care îl plasează pe Ion Predescu sub lupa ANI o reprezintă faptul că deţine acţiuni la SIF Oltenia. Potrivit legii, judecătorii nu au voie să facă parte din acţionariatul unor societăţi comerciale. Deţinerea în paralel a celor două ca lităţi îi plasează în stare de incompatibilitate şi riscă fie suspendarea din funcţie pentru şase luni, fie chiar excluderea din magistratură. 

Averi nejustificate de venituri

Dacă nu exista hotărârea Curţii Constituţionale, prin care cele mai importante prevederi ale legii de funcţionare a Agenţiei au fost declarate necon stitu ţio nale, inspectorii ar fi trebuit să stabilească şi provenienţa banilor pe care judecătorii îi ţineau în conturile ascunse.

„De cele mai multe ori demnitarii sau magistraţii nu-şi declară anumite conturi tocmai pentru că nu pot justifica provenienţa banilor. Ar fi evidentă dis crepanţa dintre veniturile lor şi averile pe care le au”, susţin experţi judiciari.

Rugat să dea detalii referitoare la ancheta care vizează magistraţii de la Curtea Constituţională, Horia Georgescu, secretarul general al ANI, s-a abţinut de la comentarii. „Legea nu-mi permite să fac nicio referire la activitatea de control a inspectorilor de integritate. Nu pot nici să confirm, nici să infirm existenţa anchetei la care faceţi referire”, ne-a declarat Georgescu.

PE ŞEST

Magistraţii au grăbit luarea unei decizii

Cătălin Macovei, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), susţine că modul în care judecătorii Curţii Constituţionale au rezolvat cererea depusă de avocata Alice Drăghici ridică mai multe semne de întrebare.

„Noi, deşi suntem parte direct implicată, nu am primit niciun fel de informare oficială. Nu ne-a fost comunicată motivarea Curţii”, a declarat ieri Macovei. Deşi ar fi trebuit să fie anunţată, judecarea excepţiilor de neconstituţionalitate invocate de Drăghici, în dosarul fostului senator PSD Şerban Brădişteanu, nu a fost trecută pe lista de şedinţe a Curţii Constituţionale.
Mai mult, oficialii ANI susţin că decizia a fost luată suspect de repede, cu aproape două săptămâni mai devreme decât termenul transmis oficial. „Noi ştiam că excepţiile ridicate urmau a fi supuse dezbaterii pe 26 aprilie. Nu am fost citaţi, deşi suntem parte în proces, şi astfel nu ne-am putut apăra în niciun fel”, a precizat Horia Georgescu, secretarul general al ANI.

El a spus că nu e pentru prima dată când legea de funcţionare a ANI este pusă pe masa judecătorilor de la Curtea Constituţională, dar că până acum excepţiile invocate au fost respinse. „De fiecare dată până acum magistraţii au decis că ANI funcţionează în concordanţă perfectă cu prevederile Constituţiei. De două zile însă au descoperit că suntem în ilegalitate”, susţine Georgescu.

ULTIMA ACŢIUNE A ANI?

Robert Negoiţă, acuzat de fals în declaraţii

Agenţia Naţională de Integritate a sesizat ieri Parchetul General pentru săvârşirea de către deputatul PSD Robert Negoiţă (foto) a infrac ţiunii de fals în declaraţii. Acesta este acuzat că, în 2009, nu a declarat venituri din 2008 în valoare de peste 180 de milioane de lei vechi, provenite din tranzacţii imobiliare.

În plus, el nu a declarat la valoarea reală soldurile mai multor conturi în lei şi valută. În replică, Robert Negoiţă a declarat că acuzaţiile ANI sunt nişte “aberaţii” ale angajaţilor “incompetenţi” ai instituţiei, care încearcă să-şi justifice astfel “salariile nesimţite”.

Publicat in categoriile: Justitie
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: