Printr-o acțiune fără precedent, Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane (ACCU) atenționează concesionarii locurilor de veci din București să se prezinte în 30 de zile pentru a plăti taxa de întreținere căci, altfel, își pierd dreptul de a le deține. Deși oficialii ACUU invocă o Hotărâre a Consiliului General al Municipiului București de acum 15 ani ( HCGMB nr.303/2003), mulți dintre deținătorii de drept ai mormintelor habar nu au despre această inițiativă și pot avea surpriza neplăcută ca, pe locul rudelor înhumate, să descopere crucea unui străin sau un cavou de lux. Situația este asemănătoare în întreaga țară, zeci de mii de concesionari fiind citați să vină să-și achite taxele.

Peste 600 de persoane, pe „lista neagră”

Numeroase anunțuri publicate de ACCU la „Mica publicitate” anunță concesionarii sau urmașii acestora care dețin locuri de veci în cimitire precum Bellu, Sfânta Vineri, Ghencea, Colentina, Iancu Nou, Izvorul Nou, Domnești, Bucureștii Noi sau Străulești să se prezinte, în termen de 30 de zile, la casierii pentru a achita taxa anuală de întreținere. În caz contrar, dreptul de concesiune încetează, susțin responsabilii de la Administrația Cimitirelor.

Numai într-o singură zi – joi, 24 mai – au fost publicate anunțuri, prin intermediul „Evenimentul zilei”, pe numele a 54 de persoane. ACCU susține, într-un răspuns adresat redacției noastre că, de la începutul anului 2018, au fost notificați un număr de circa 667 de concesionari.

Oficialii Administrației Cimitirelor susțin că cei aflați pe „lista neagră” fac parte din categoria celor care nu au achitat tarifele anuale de întreținere pe o perioadă mai mare de 3 ani consecutiv. În context, acțiunea este justificată prin articolul 19 din Regulamentul Cimitirelor și Crematoriilor Umane care prevede că încetează concesionarea și dreptul de folosință dacă, timp de 30 de zile de la somația scrisă sau anunțul din presă, concesionarul nu se prezintă la ACCU pentru achitarea sumei datorate.

 

Mulți nu știu despre existența taxei

 Pe această temă, am discutat cu diferiți reprezentanți din Administrația Cimitirelor care ne-au spus că mulți dintre concesionarii gropilor nu știu despre obligația de a plăti taxa anuală de întreținere și habar nu au că au fost notificați la mica publicitate.

De asemenea, printre cei care nu au mai trecut, de ani de zile, pe la mormintele rudelor decedate sunt oameni fără posibilități materiale, bătrâni sau cei care au plecat din țară ori s-au mutat în alte localități. Și în cazul în care nu mai există urmași, mormântul ajunge în posesia ACCU. Chiar și concesiunea acordată pe termen nelimitat, pentru care a fost plătită o sumă de bani în acest scop, conform prevederilor din Regulament cei care dețin acele morminte, le pot pierde dacă nu plătesc taxa de întreținere. Pe site-ul ACCU nu este niciun anunț referitor la obligativitatea prezentării în 30 de zile pentru plata taxei de întreținere.

 

Statul poate lua și un sfert din mormânt

Din cele spuse de oficialii pe care i-am întrebat, concesionarii mormintelor pot fi mai mulți moștenitori ai celor răposați. Spre exemplu, la Cimitirul Sfânta Vineri au fost notificate opt persoane pentru aceeași suprafață, de 9,8 metri pătrați, Fiecărui concesionar îi revine, astfel, 1,23 metri pătrați.

Sunt situații, ne-au explicat aceleși surse, în care unul dintre concesionari poate pierde dreptul asupra părții sale de mormânt și, în acest caz, un sfert sau jumătate intră în posesia statului.

Dacă doresc, celelalte rude pot reconcesiona partea cu pricina, plătind taxele. În general, susțin reprezentanți ai autorităților, un loc de veci pierdut, în aceste condiții, poate cu Nou, Izvorul Nou, Domnești, Bucureștii lamentul Cimitirelor și Crem fi repartizat unui alt concesionar.

 

Monumentele istorice, exceptate de la reconcesionare

În răspunsul transmis de ACCU, la solicitarea „Evenimentul zilei”, oficialii de la Administrația Cimitirelor precizează că, în cimitirele Bellu și Sfânta Vineri „o parte din locurile concesionate, sunt sub incidența art. 19 din Regulamentul Cimitirelor și Crematoriilor Umane”. Mai exact, articolul prevede că sunt exceptate de la obligațiile impuse concesionarilor „monumentele funerare din patrimoniul național și monumentele declarate de către C.G.M.B. de interes istoric și artistic”.

În plus, la Bellu nicio construcție funerară nouă nu se poate realiza decât cu acordul Ministerului Culturii.

A fost distrus monumentul funerar al unui ministru

Pe aleile din Cimitirul Bellu sau ascunse în spatele monumentelor funerare impresionante care rezistă de 160 de ani încoace se regăsesc și numeroase morminte, aparent abandonate, fără cruci la căpătâi sau, pur și simplu, sfărâmate. „Conform reglementărilor în vigoare, fiecare concesionar are obligația de a-și întreține locul de veci”, susțin responsbilii de la Administrația Cimitirelor. Pe una dintre alei, pe o grămadă de moloz și piatră, o placă de marmură care a rezistat timpului mi-a atras atenția: „Mărgărit Moșoiu, ministru în primul Guvern Provizoriu 1848. Eczilat la 11 iunie. 1821-1897”.

Dedesubt, era menționat numele soției sale: „Sevastița Moșoiu 1834-1893”. Margarit Moşoiu a fost „şeful poliţiei” din Guvernul Provizoriu din timpul Revoluției de la 1848, nimeni altul decât vărul lui Ion Heliade Radulescu, „ministrul instrucţiei publice”.

Guvernul condus de Mitropolitul Neofit este considerat de istorici cel mai influent organ politic ce a luat viață în 1848, format în Țara Românească, unde revoluția a fost de mare intensitate. Cea mai importantă societate venită în sprijinul revoluției a fost Frăția, înființată la București, în 1843, de Nicolae Balcescu, Ion Ghica și Christian Tell. Din ea făceau parte tinerii patrioți si progresiști, dintre care multi studiaseră în străinatate, mai ales la Paris. Printre secretarii Guvernului Provizoriu îi regăsim pe Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, A. G. Golescu şi I. C. Bratianu.

Nume de rezonanță în istoria României au mai făcut parte, alături de Mărgărit Moșoiu, din acel guvern, creat după fuga lui Bibescu Vodă, precum Nicolae Golescu, „ministru dinlăuntru” sau de interne și Ion Cîmpineanu, „ministrul dreptaţii”.

 

Mormintele fantomă din Bellu și Sfânta Vineri

Pornind de la datele făcute publice prin intermediul anunțurilor, am mers, la pas, prin două dintre celebrele cimitire ale Capitalei: Bellu și Sfânta Vineri. Locurile de veci indicate, însă, sunt aproape imposibil de găsit, dacă nu apelezi la administrația cimitirului în cauză. Cele căutate de noi nu aveau numerotate mormintele, iar unele nu mai au nici măcar o cruce la căpătâi, pentru a putea identifica numele răposaților.

Angajați ai cimitirului Bellu și, chiar, persoane venite să aprindă o lumânare ne-au povestit că nu există o ordine la fiecare Figură, perimetrul în care sunt comasate câteva zeci de locuri de veci. „În funcție de vechime, de cum s-au mai vândut, unele au numerele trecute acolo, altele nu. Dar nu există, neapărat, o ordine”, susțin oamenii întâlniți de noi.

Super-cavou de peste 100.000 de euro

La Bellu sunt circa 18.000 de locuri de veci și este cea mai râvnită locație pentru cei care vor să fie înmormântați, la finalul existenței pământești.

Din acest motiv, prețul unui loc de veci atinge sume fabuloase. Am trecut, de exemplu, pe lângă o construcție grandioasă ce se ridică, acum, în cimitirul-muzeu. Super-cavoul are etaj și trei niveluri, în subteran. Am întrebat un „evaluator” local cam la cât s-ar ridica o astfel de „fortăreață” pentru eternitate. „Cu mult peste 100.000 de euro”, ni s-a răspuns. Cavouri se construiesc și acum, deși, oficial nu mai sunt locuri disponibile.

Un responsabil din Administrația Cimitirelor ne-a declarat că „locurile de veci nu se vând, se donează”. Cu alte cuvinte, un concesionar poate face doar un act de donație, metoda clasică de înstrăinare, contra unei sume consistente de bani. Site-urile de mică publicitate abundă de astfel de afaceri, cel mai mic preț pe care l-am găsit fiind de 2.500 de euro locul.

Astfel, cei care intră în posesia unei astfel de concesiuni, din cauza faptului că nu s-a plătit o taxă banală, poate face avere prin înstrăinarea unui loc de veci care poate depăși 30.000 de euro.

Cea mai scumpă taxă: 14,7 lei mp pe an

 

În funcție de categoria cimitirului în care se află locurile de veci, concesionarii trebuie să plătească o taxă anuală de întreținere cuprinsă între 2,67 lei și 14,7 lei pe metrul pătrat. Pe site-ul ACCU sunt prezentate tarifele pentru o suprafață de trei metri pătrați:

Categoria I – Cimitirul Bellu: 44 de lei / 14,7 lei mp

Categoria II – Cimitirul Ghencea, Cimitirul Sf. Vineri, Cimitirul Reînvierea, Cimitirul Tudor Vladimirescu, Cimitirul Izvorul Nou, Cimitirul Iancu Nou, Cimitirul Progresu: 20 de lei/6,7 lei mp.

Categoria III – Cimitirul Bucureștii Noi, Cimitirul Dămăroaia, Cimitirul Metalurgiei : 20 de lei/6,7 lei mp.

Categoria IV – Cimitirul Domnești (Ghencea II), Cimitirul Berceni II, Cimitirul Pantelimon II, Cimitirul Străulești II, Cimitirul Vest: 8 lei/2,67 lei mp.

ACCU avertizează că, în cazul în care aveți restanțe la plată din anii precedenți, suma totală de plată variază în funcție de ziua efectuării plății. Pentru fiecare zi de întârziere se aplică o penalitate de 0,1% din valoarea tarifului anual de întreținere.